Charles Duchaine, un ofi cial care se ocupă de bunurile confi scate și sechestrate în Franța, a explicat autorităților române cum să recupereze rapid, de la interlopi sau de la demnitarii corupți, prejudiciile aduse statului.

Directorul general al Agenției pentru Gestiunea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate din Franța, magistratul Charles Duchaine, a dat mai multe sfaturi colegilor din România. Asta, în condițiile în care Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei, care se va numi „Oficiul Național de Management al Bunurilor Sechestrate sau Confiscate” (ONMBSC). Proiectul urmează să primească avizul Executivului până la sfârşitul lunii martie.

Duchaine a explicat că viitorii agenți români care se vor ocupa de sechestre și confiscări trebuie să aibă puțin simț mercantil, și nu trebuie să sechestreze bunuri care vor aduce noi cheltuieli. „Mai bine pui sechestru pe bani lichizi, decât pe bunuri”, a arătat acesta.

„Mașinile de lux se vând greu”

El a dat exemplul mașinilor vechi- „mulți infractori îți vor mulțumi că-i debarasezi de «epave», nu vor aduce nimic statului”, sau a celor foarte scumpe- „Se vând foarte greu mașinile de lux, gen Ferrari. Se caută autoturismele clasice”. „Trebuie să vedem care este realitatea”, este practic Duchaine.

El a ținut să precizeze că a fost nevoie de o investiție de 10-15.000 de euro pentru revizia unei mașini de fițe pe care au scos-o la vânzare, pentru a scoate un profit mai mare în favoarea statului. „Trebuie oameni care să aibă un simț puternic al inițiativei”, spune francezul. „Cea mai bună gestiune a bunurilor mobiliare este vânzarea. Totul trebuie pus în bancă și să adune dobânzi”, arată acesta. În Franța, bunurile mobile sechestrate sunt vândute cu mandat de la judecători, iar banii obținuți sunt puși într-un cont special creat. Prevederea există și în noile coduri din România, dar nu este pusă în practică.

„Bunurile imobiliare sunt ruinătoare pentru stat, piața imobiliară nu este bună acum, iar «clienții» noștri nu au bun gust. Casele sunt greu de vândut, cetățenii obișnuiți nu ar cumpăra casa unui infractor, a unui «naș»”, arată Duchaine una din problemele cu „palatele” mafioților. Potrivit acestuia, serviciul pe care îl conduce în Franța are în proprietate aproximativ 100 de imobile, care sunt foarte greu de gestionat, și care aduc cheltuieli suplimentare cu întreținerea și impozitele.

Serviciu special

„Acest lucru ne-a condus să creăm un serviciu de gestiune și suntem pe cale să asigurăm parcul nostru imobiliar”, arată Duchaine. Aceste proprietăți sunt destinate vânzării, statul francez nu a vrut să păstreze aceste bunuri, iar magistratul arată că este nevoie de un an pentru a vinde un imobil. În unele cazuri, el a arătat că proprietarii pot rămâne în casele sechestrate, cu acordul unui magistrat, până la o sentință finală. Au fost cazuri în care proprietarii au distrus imobilele, nu au vrut să le părăsească, sau le-au închiriat altor persoane.

Cum funcționeaza Agenția franceză

Duchaine a explicat că Agenția pentru Gestiunea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate este condusă, prin lege, de un magistrat: „Este vorba de independență, acest lucru este fundamental”. Secretarul general al instituției, în schimb, este de la Ministerul Bugetului. Astfel, 42% din angajați sunt din Justiție, 42% de la Finanțe, iar 16% din Interne –polițiști, jandarmi sau vameși. Agenția are un buget anul de 8 milioane de euro, se autofinanțează și are deschis un cont unic la scară națională. Anul trecut, dobânda încasată din depozitele deschise din bunurile sechestrate a fost de 5,6 milioane de euro. Activitatea este plină de surprize. „Când am vrut să pun sechestru pe 40 de tauri, mi-au spus să mă opresc, deoarece nu am furaj să le dau să mănânce”, a dat Duchaine unul din exemplele inedite din activitatea sa. „Trebuie să evitați sechestrul pe animale”, glumește acesta.

Vilele interlopilor, transformate în școli sau grădinițe

Cornel Călinescu (foto), directorul Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei, a declarat, ieri, că unele dintre locuințele care ar urma să fie confiscate, odată cu înfiinţarea ONMBSC, vor fi folosite de către stat pentru amenajarea de sedii pentru instituții publice. Această măsură ar urma să fie luată, spre exemplu, în cazul unor imobile confiscate de la liderii interlopi, care, chiar dacă ar fi scoase la vânzare, nu ar exista clienţi dispuşi să le cumpere.

FOTO: Cornel Călinescu

Exemplul Franței

„În asemenea locuințe, pe care nu le cumpără nimeni, amenajăm o școală, o locuință sau o secție de poliție”, a spus Călinescu. „Cu actul normativ pe care îl pregătim, cu interesul comun prin care am reuşit să aducem la aceeaşi masă organe judiciare şi structuri administrative, cred că putem ajunge la nivelul acesta (Franței - n.r.) în doi-trei ani”, a precizat oficialul.

Călinescu a mai spus că, în acest moment, România, pe zona de sechestre, se află între primele cinci jurisdicţii europene. „Avem aproape anual sechestre de jumătate de miliard de euro și, ușor-ușor, avem condamnări și confiscări care încep să acopere aceste sechestre din anii anteriori”, a declarat Călinescu. El a precizat că încă din decembrie se lucrează la nivel de grup de lucru cu reprezentanţi ai sistemului judiciar, ai Ministerului de Finanțe pentru o mai bună coordonare pentru gestionarea bunurilor confiscate.

Judecătoarea lui Dan Voiculescu: „Gulerele albe se detașează de produsul infracțiunii”

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București a explicat, ieri, care sunt vulnerabilitățile sistemului român de drept în materia recuperării produsului infracțiunii. Ea este celebră după ce a făcut parte din completele care au dat pedepse dure și au decis confiscări extinse în dosarele de spălare de bani mediatizate: Dan Voiculescu (10 ani de închisoare) - ICA sau Marian Iancu (12 ani de închisoare)- Rafo.

FOTO: Camelia Bogdan

Vulnerabilitățile sistemului

„Inapetența organelor judiciare în recuperarea fondurilor sifonate care ar fi trebuit să alimenteze bugetul de stat: 85 de milioane de dolari aferente creanței Libia, fondurile existente în companiile care derulau la 22 decembrie 1989 afaceri în numele statului român”, a susținut Bogdan. Primul exemplu este din dosarul Dinu Patriciu- Rompetrol. Cel de-al doilea ar putea avea legătură cu celebra societate Crescent și ICE Dunărea- un amănunt care a apărut în dosarul Dan Voiculescu- ICA.

Alte hibe relevate de Camelia Bogdan:

1. Trimiterea în judecată a unor inculpați fără efectuarea unor investigații în vederea analizării fluxurilor produsului infracțiunii;

2. Neluarea măsurilor asiguratorii obligatorii a fi dispuse de lege în vederea confiscării speciale în faza de judecată (Dosarul George Copos- Loteria I);

3. Lipsa unui cadru care să permită partajarea, bunurilor confiscate;

4. Lipsa stipulării unor destinații clare a fondurilor confiscate.

5. Lipsa posibilității organului judiciar care a dispus un ordin de aducere la indeplinire a unor măsuri și care nu au fost executat, era un caz legat de dosarul Marian Iancu-Rafo.

Camelia Bogdan a sancționat faptul că anchetatorii nu fac investigații paralele proactive, nu se preocupă de aflarea beneficarului real, nu există un registru de cadastru centralizat și sunt dificultăți în obținerea datelor bancare. „Este în instinct, în societatea noastră, ca infractorii, și nu mă refer doar la gulerele albe, să se detașeze de produsul infracțiunii”, a explicat judecătoarea.

Cum sunt afectați cetățenii de evaziune

Camelia Bogdan a atras atenția asupra faptului că în dosarele complexe de evaziune fiscală statul este prejudiciat. Astfel, statul nu poate oferi cetățenilor servicii esențiale. În același timp, potrivit tratatelor internaționaleanti-corupție, statul trebuie să-și maximizeze și eficientizeze utilizarea resurselor, pentru garantarea că fiecare cetățean are dreptul la mâncare, educație și acces la asistență medicală. Ea a arătat că instanțele trebuie să aibă în vedere cu prioritate recuperarea prejudiciului și cofiscarea (specială sau extinsă a produsului infracțiunii). Ea a încheiat cu un citat din Martin Luther King: „Îndrăznesc să sper că oamenii de peste tot vor avea trei mese pe zi pentru a-şi hrăni trupul, educaţie şi cultură pentru a-şi hrăni mintea şi demnitate, egalitate şi liberate pentru a-şi hrăni sufletul.”

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Confiscarea extinsă: „Cât recuperăm din bunurile provenite din infracțiuni?”, organizată de Freedom House.

Criticile din MCV

Recuperarea prejudiciilor din dosare se dovedește extrem de greu de realizat. În prezent, sumele care intră în bugetul de stat sunt undeva între 5 și 8 % din cele dispuse de judecători. Pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro. Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul Ministerului Justiției, este structura cu atribuții în domeniul recuperării prejudiciilor. Rapoartele și evaluările internaționale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene au indicat dificultăți în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate. În urmă cu o lună, șeful DNA, Laura- Codruța Kovesi, arăta că: „Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA, în anul 2014, au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013”.