Politica românească produce de toate, inclusiv un blestem. Cum a distrus PSD viața oamenilor din Căzănești

Politica românească produce de toate, inclusiv un blestem. Cum a distrus PSD viața oamenilor din Căzănești

Declarată oraș în urmă cu 13 ani, localitatea ialomițeană Căzănești arată în continuare ca o comună: fără spital, cu bătrâni care își așteaptă pensia la poartă și fără tineri, pentru că au luat drumul străinătății. O nouă inițiativă care are ca scop trecerea localității Căzănești de la rangul de la oraș la cel de comună a fost depus recent la Parlament.

De data aceasta inițiator este deputatul PNL Tinel Gheorghe. Oamenii din localitate sunt nemulțumiți de taxele şi impozitele mai ridicate pe care trebuie să le achite din 2004, de când comuna a devenit oraş.

Deputatul susține în expunerea de motive că legea privind declararea ca oraș a acestei comune a fost adoptată fără a fi respectate anumite criterii importante: populația, dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă, dotarea locuințelor cu baie și wc, numărul paturilor în spitale la 100 de locuitori, străzi cu conducte de canalizare. 

Tinel Gheorghe susține că, după 13 ani de existență ca oraș, populația localității a scăzut iar principalii indicatori nu sunt, în continuare îndepliniți. 

Ne puteți urmări și pe Google News

"Singura schimbare este acceea a nivelului taxelor și impozitelor locale care îi împovărează pe locuitori și îngreunează bunul mers al comunității", susține deputatul.

În anii 2010, 2014 și 2015 au fost organizate referendumuri pentru consultarea populației în vederea trecerii orașului Căzănești la rangul de comună. Populația s-a pronunțat în favoarea revenirii localității la rangul de comună, dar primele două scrutine nu au fost validate pentru că prezența a fost prea mică.

"În acest an (2015 - n.r.), s-a reușit trecerea pragului necesar, astfel că referendumul ar fi trebuit să fie suficient pentru ca lucrurile să poată fi puse în mișcare, iar orașul să redevină comună. Însă, situația este una specială și poate constitui un precedent pentru multe alte localități care au fost ridicate la un rang superior deși nu îndeplineau condițiile la acel moment", explica Cristina Pocora, la acel moment deputat PNL.Pocora a formulat și ea la vremea respectivă o inițiativă legislativă care prevedea retrogadarea orașului.  

Cum a devenit oraș    

Comuna ialomiţeană Căzăneşti a fost declarată oraş în 29 aprilie 2004 în urma unei iniţiative legislative a deputaţilor PSD Dorel Bahrin şi Vasile Silvian Ciupercă şi a senatorului PSD Elena Sporea. Depunerea la Parlament a acestei iniţiative a fost precedată de un referendum local, în 1 iunie 2003, prin care localnicii s-au pronunţat în favoarea declarării comunei lor oraş. În expunerea de motive, iniţiatorii făceau un istoric al localităţii, despre care spuneau că este atestată documentar din 1596, invocând şi legenda care spunea că localitatea a fost întemeiată de un grup de păstori conduşi de baciul Cazan. Comuna devenită oraş pentru numărul mare de locuitori Ca argument pentru transformarea în oraş erau invocate numărul locuitorilor, aproape 5.000, dar şi organizarea urbană a celor 1.400 de gospodării.

Alte argumente erau acelea că localitatea era traversată de două drumuri publice, că avea reţea stradală asfaltată sau pietruită şi trotuare, existenţa unei căi ferate pe teritoriul localităţii, dar şi a 89 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale.

De asemenea, iniţiatorii menţionau şi investiţia făcută de Agrisol Internaţional într-un complex de creştere a porcilor, precum şi faptul că pe raza localităţii se află o staţie PECO privată, cu "un market, restaurant, un motel cu 50 de locuri de cazare două televiziuni prin cablu în lungime de aproximativ 22 de kilometri, dintre care una oferă un post de televiziune local". Ei invocau şi sistemul de învăţământ, dar şi pe cel medical existente în localitate.

"Sistemul cultural are în dotare un stadion de fotbal cu tribune formate din 200 de scaune, un cămin cultural, un ansamblu de dans cu taraf, o parohie cu o capacitate de 200 de locuri, o bibliotecă comunală care cuprinde 10.000 de volume de carte", mai arătau iniţiatorii.

Proiectul a fost adoptat la Cameră în 16 martie 2004, cu 187 voturi "pentru", 28 voturi "împotrivă", iar în 8 aprilie la Senat. Legea a fost promulgată în 26 aprilie 2004 şi publicată în Monitorul Oficial în 29 aprilie 2004.