Un test cât o invazie: România față cu valul de imigranți | PULSUL PLANETEI

Iulian Chifu
Autor: | | 16 Comentarii | 3014 Vizualizari

Polițiștii de frontieră de la Lunga, județul Timiș, au reușit să prindă, în noaptea de vineri spre sâmbătă, nu mai puțin de 60 de migranți se sex masculin, din cinci țări diferite, care pătrunseseră ilegal pe teritoriul României pe la granița cu Serbia.

 Din primele cercetări reiese că bărbații urmaseră traseul Grecia - Macedonia - Serbia și că se îndreptau spre Germania. Un posibil motiv pentru care au ales România ca țară de tranzit ar fi acela că Ungaria a construit anul trecut un gard la granița cu Serbia. Alți doi sirieni au fost prinși vineri în timp ce încercau să intre pe la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat — Vidin Feroviar cu documente de călătorie spaniole false.

Cei 60 de refugiați, toți bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, au fost prinși de polițiștii de frontieră în jurul orei 1.45, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu ajutorul sistemului de termoviziune, în timp ce se deplasau pe jos dinspre Serbia spre România, în direcția localității Comloșu Mic. Imediat, mai multe patrule de supraveghere a frontierei au intervenit și i-au înconjurat pe refugiați. Ei provin din ţări precum Pakistan, Afganistan, Irak, Somalia sau Maroc, vin din Grecia și vor fi returnați în Serbia, pe baza acordurilor de readmisie. Până atunci, granița cu Serbia a fost anunțată închisă.

Evenimentele de la granița cu Serbia sunt diferite de cele uzuale pe care le întâlnim în zona de Nord și Est a țării, la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, de unde mai încearcă să intre câte un imigrant izolat. Evenimentul de vineri noapte e un test care vizează reacția României și el se poate constitui într-un precedent dacă reacția este insuficient de strictă sau excesivă. Pe de o parte, dacă tratamentul este unul permisiv, vor urma noi grupuri care vor încerca să pătrundă în țară, în drumul lor spre Germania, dacă însă există exces de zel, UE ar putea să se arate nemulțumită de formule nepotrivite de gestionare a cazurilor.

Problema refugiaților rămâne una complexă și abordările tehnice trebuie să fie pe măsură. România trebuie să primească refugiați, potrivit prevederilor UNCHR și convențiilor despre protecția refugiaților. Pentru cei politici, alege singură să ofere azilul și protecția, pentru cei de război, există o obligație legală. Refugiații de război trebuie acceptați atunci când s-a stabilit explicit identitatea, istoricul și calitatea de refugiat de război, adică dacă în zona exactă unde se afla la o anumită dată era conflict în toi și-i amenința viața.

De asemenea, un istoric al refugiatului și stabilirea faptului că acesta nu încalcă legea la intrarea în țară (nu a fost membru al unei organizații teroriste, nu a finanțat organizații sau activități teroriste, că nu a participat la conflicte armate sau în zone de război ca mercenar sau nu a făcut pregătire armată și teroristă în zona de conflict cu intermedierea unei organizații teroriste). Cooperarea internațională la nivelul serviciilor de informații ale statelor de proveniență este de primă importanță.

Separarea refugiaților de imigranții economici trebuie făcută imediat, la nivel legal, al statutului și acceptării acestor categorii. În ceea ce privește refugiații, o mică parte dintre ei, cei complet integrați și care-și doresc, care respectă legile țării, pot primi azil în România, în condițiile legii. Pentru restul, acordul este de a staționa în România pe o perioadă limitată (există formule pe perioadă de 5 ani sau până la încetarea conflictului), după care refugiații trebuie sprijiniți să se reîntoarcă la casele lor și să ajute la reconstrucția propriului stat. Aici legislația este de elaborat și de pus de acord cu autoritățile europene și cu țările vecine (o altă zonă de avantaj și spațiu în care pot fi emise legi, deci poți avea de treabă).

Primirea refugiaților presupune o capacitate importantă, dar și responsabilitatea de a gestiona un număr pe care îl poți evalua. Responsabilitate e cea care reclamă acceptarea doar a numărului care poate fi gestionat, persoanele pot să trăiască, să aibă acces la sprijin, la predarea în limba română, la un curs de cultură românească și obișnuințele locale, la legislația românească și educație de bază. Apoi, la asistența sanitară și educație pentru copii. Pe de altă parte, capacitatea de absorbție a refugiaților va reprezenta un avantaj și un element de creștere a greutății strategice în Uniunea Europeană. De aceea, crearea unui asemenea mecanism și a capacității de absorbție a refugiaților va deveni un argument puternic în viitor și România își poate dezvolta o asemenea capacitate, fapt ce o va ajuta în viitor.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...