Guvernul de la Budapesta nu vrea să liberalizeze piaţa funciară, aşa cum cer normele europene, însă dezvoltă un program de susţinere a cetăţenilor maghiari care doresc să cumpere terenuri agricole în Transilvania.

Zvonuri despre intenţiile autorităţilor maghiare de a sprijini achiziţionarea de terenuri agricole în România de către cetăţii Ungariei circulă de câteva luni bune, pe fondul liberalizării pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014. Acum, un oficial maghiar a dat detalii despre o întreagă strategie a autorităţilor de la Budapesta în acest sens. Ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor, a declarat că Guvernul de la Budapesta are o strategie cu privire la achiziţionare a terenurilor agricole din Ardeal de către cetăţenii maghiari.

Programul autorităţilor de la Budapesta nu esta deocamdată finalizat. Oficialul ungur a precizat, pentru publicaţia Szekelyhon, că strategia prevede ca cetăţenii maghiari să cumpere teren agricol din Ardeal. Ulterior, un funcţionar maghiar se va deplasa la faţa locului, unde va face o evaluare a terenului şi va face o ofertă cumpărătorului. Dacă acesta va accepta, atunci va încheia un contract cu statul maghiar, în baza căruia va beneficia de renta viageră, iar terenul agricol şi dreptul de folosinţă vor rămâne pe numele lui pe durata vieţii.

Terenurile care vor intra astfel în sfera autorităţile maghiare vor fi date spre exploatare unor tineri care nu deţin suprafeţe agricole, dar care sunt dornici să îl lucreze, a mai explicat ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti. Doar o idee

Ministerul ungar al Afacerilor Externe a precizat că informaţiile publicate în presă au reflectat doar o "idee", şi nu o strategie guvernamentală, potrivit publicaţiei Hvg.hu. Totodată, instituţia a arătat că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti nu a acordat un interviu pe această temă.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, nu a dorit să comenteze informaţiile şi a precizat că Szabo Jozsef Andor nu a dat niciun interviu presei în care să detalieze strategia referitoare la achiziţia de terenuri agricole în România. Zakonyi Botond le-a explicat jurnaliştilor maghiari de la Hvg.hu că în luna decembrie a avut loc un eveniment informal la Târgu-Mureş, în cadrul căruia s-a lansat ideea de a cumpăra teren, fără ca aceasta să fie însă transpusă într-o strategie guvernamentală.

În pofida dezminţirilor venite din partea diplomaţilor maghiari, jurnalistul Szucher Ervin, cel care a semnat interviul cu ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor, le-a spus colegilor de breaslă că discuţia chiar a avut loc şi le-a prezentat înregistrarea acesteia.

Liberalizarea piețe funciare

De la 1 ianuarie 2014, România a liberalizat piaţa funciară, conform angajamentelor asumate la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, cetăţenii români, cetăţenii altui stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat care este parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la acordul privind spaţiul Economic European (ASEE) vor cumpăra direct terenuri agricole în România.

Spre comparaţie, în Ungaria va intra în vigoare în luna mai o lege care nu le va permite străinilor să cumpere mai mult de un hectar de teren agricol. În plus, cumpărătorii trebuie să aibă studii în agricultură sau silvicultură sau sădemonstreze că au avut activităţi agricole în ultimii trei ani pe teritoriul maghiar sau că deţin mai mult de 25% din cooperative agricole înscrise în Ungaria. De la Ana la Caiafa Potrivit legii privind vânzarea terenurilor agricole, adoptată de Camera Deputaţilor ca for decisional înainte de Crăciun, pentru a-şi vinde terenul agricol, vânzătorul înregistrează la primărie o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor. Timp de 30 de zile, primăria va afişa la sediul propriu anunţul de vânzare, care va conţine informaţii privind preţul cerut de vânzător, suprafaţa şi amplasamentul terenului situat în extravilan.

În momentul depunerii notificării la primărie, vânzătorul va fi taxat, astfel încât autorităţile locale să aibă banii necesari pentru a trimite notificării despre vânzare celor care deţin drept de preemţiune, respectiv vecinilor şi coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor din comună şi statului român, prin Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va fi înfiinţată şi se va afla în subordinea premierului Victor Ponta. Preemptorii vor fi înştiinţaţi cu privire la vânzare în termen de 3 zile de la data la care primăria primeşte cererea de la vânzător.

Anunţul de vânzare va fi postat şi pe pagina de internet a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.

Cererea de înregistrare trebuie însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde preţul cerut pentru terenul ce urmează să fie vândut, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi clasa de calitate, documentele cadastrale necesare vânzării-cumpărării, precum şi copia documentului care atestă calitatea de proprietar.

Dacă proprietarul schimbă preţul sau alţi termeni ai ofertei deja introduşi în anunţ, întreaga procedură va fi reluată.

Totodată, dacă după cele 30 de zile niciunul dintre beneficiarii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă dorinţa de a cumpăra, vânzătorul poate vinde oricui vrea, cu condiţia ca preţul să nu fie mai mic decât cel deja notificat autorităţilor.

CITIȚI ȘI:

• Fermierii: Legea vânzării terenurilor agricole către străini, un act de trădare naţională
• Constantin îi predă lui Ponta controlul asupra pieței funciare. Prim-ministrul VA CONTROLA toate vânzările de TERENURI AGRICOLE