Unul din cinci români e sărac. Unde va duce strategia Ministerului Muncii de a reduce numărul nevoiașilor și ce spun specialiștii despre ea

Din acest an și până în 2020 Executivul își propune să scoată circa o 400.000 de de români din sărăcie. Bunele intenții nu sunt urmate însă de un calendar simplu și clar al acțiunilor care ar trebui desfășurate pentru atingerea acestui țel

În România, unul din cinci români, adică aproape 5 milioane de persoane se confruntă cu sărăcia, se arată într-un proiect de strategie pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii. Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2014-2020 arată că românii se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani. Până în 2020, Executivul vrea să micșoreze cu aproape o jumătate de million de oameni numărul celor din această categorie. Documentul se află în dezbatere publică până pe 10 februarie și este aspru criticat de sociologi și reprezentanți ai oamenilor de afaceri, dar nu la nivel de intenție, ci ca materializare concretă. Și aceasta pentru că în afara unor generalități, documentul este constatativ și nu conține nici un plan concret despre ce ar trebui făcut, cum, în cât timp și mai ales cu ce bani.

Bani aruncați pe fereastră

“Strategia este complet inutilă, din seria strategiilor superficiale, fără relevanță practică”, apreciază prof.univ. dr Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie de la Universitatea din București. “Este fără relevanță practică, mai spune acesta, deoarece nu are obiective și nici ținte. Nu se spune nici ce e de făcut și nici când, în cât timp. Orice strategie serioasă și vă invit să vă uitați în cele ale marilor corporații are ținte clare care coboară uneori până la nivel individual și este determinată în timp”. În al doilea rând, adaugă universitarul, strategia nu are un plan operațional în care să se spună ce face anul acesta Ministerul Muncii pentru a contribui la reducerea numărului de persoane sărace. Așteptăm să vină 2020? Aceasta în condițiile, atenție, această strategie este făcută pe bani luați cu împrumut de la Banca Mondială, punctează Preda.   În al treilea rând, mai spune universitarul nu se specifică în document cine din cadrul Ministerului Muncii se ocupă cu monitorizarea și evaluarea și ce s-a întâmplat cu strategiile trecute ale instituției. În aceste condiții, mai spune Preda, documentul este simplă maculatură.

Vești proaste despre Florin Piersic. Spitalul l-a îmbolnăvit mai rău

Vopsirea ouălor de Paște. Patru tehnici simple, dar de efect

Ajutoarele nenumărate ucid motivația de a munci

De aceeași părere este și Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației oamenilor de afaceri din România: Strategia aceasta nici nu merită s-o citești. Orice strategie serioasă are un plan de acțiune bugetat. Eu când spun că vreau să mă duc undeva știu și unde, cum, cât timp voi sta și, mai ales, cu ce bani. Ori, când spui că vrei să reduci sărăcia pentru 400.000 de persoane și continui să le dai ajutoare sociale nu poate fi o chestiune serioasă. Ce trebuie să faci tu ca Guvern este să favorizezi crearea locurilor de muncă, adică să-i ajuți pe oameni să aibă venituri. Trebuie să faci în așa fel încât oamenii să câștige ceva, nu să le mai dai ceva. Problema acestor ajutoare ar fi aceea că sunt necentralizate și prin cumul ajung aproape de nivelul unui salariu minim, prin urmare dispare motivația muncii. Lipsa evidenței clare a ajutoarelor sociale primite are o explicație simplă. “Bazele de date referitoare la salarii, pensii, ajutoare sociale nu sunt integrate pentru că în acest fel sunt protejate fraudele și erorile uriașe din sistem. Integrarea lor ar însemna că primarii nu mai pot șmecherii nimic și ar scădea foarte mult marja de arbitraj în acordarea acestor ajutoare”, explică profesorul Preda. Ori, strategia nu pomenește nimic despre această evidență, ba chiar vorbește despre posibilitatea cumulării ajutoarelor cu salariul.

Măsuri concrete care ar stimula ocuparea

Pârvan mai spune că joburi noi nu pot apărea dacă fiscalitatea pe muncă este cocoșătoare la noi, iar regulile la angajare sunt foarte rigide. “Rreprezentanții oamenilor de afaceri propun de ani de zile măsuri de ocupare a oricărui loc de muncă: aceia care nu au de lucru și găsesc ceva sub nivelul de venit pe care l-au avut anterior să spunem 80%, iar restul până la 100% sau 90% să dea statul. Însă du-te și muncește”, mai spune Pârvan. O altă măsură de stimulare a ocupării aplicată în Franța, a fost aceea că pentru fiecare zi lucrată statul acordă o zi de șomaj în ideea ca solicitantul să accepte orice muncă, pe orice durată. “Acolo trebuie să demonstrezi că și tu faci maximum din ce poți pentru a munci”.

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai, profesor universitar la SNSPA, apreciază că strategia e frumos scrisă, dar e lipsită de viziune. “90% cuvinte frumoase”. Însă este greșit, atrage atenția profesorul, să-ți închipui că sărăcia este doar o problemă economică. “Ea este o problemă socială. Oamenii săraci nu au de lucru pentru că nu au competențe sau nu au cultura muncii. Sărăcia nu e legată neapărat de criza economică, ci categoria aceasta are o problemă la nivelul educației. Săracii României au competențe reduse pentru că așa i-a creat sistemul în ultimii 25 de ani. Viziunea acestei strategii este greșită construită pe principiul luăm de la bogați și dăm la săraci. Protecția socială nu rezolvă sărăcia. Educația o face. Competența”, conchide expertul.