PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Turism

Urmaşii ciobanilor din Valahia vor să transforme Munţii Carpaţi într-un brand asemănător Alpilor

Autor: | | 4 Comentarii | 1116 Vizualizari
Urmasii oierilor vlahi vor sa transforme Carpatii intr-un brand precum Alpii
Păstorii gorali sau valahi, urmaşi ai ciobanilor din Valahia care s-au răspândit în întregul arc carpatic, vor să transforme Munţii Carpaţi într-un brand asemănător Alpilor, printr-o mai bună cooperare a păstorilor din toate ţările prin care trece acest lanţ muntos, inclusiv din România.

Un pas important în acest demers l-a reprezentat prima ediţie a Congresului Carpaţilor, organizată sâmbătă şi duminică în localitatea poloneză Ludzmierz. Au participat sute de păstori din Polonia, Cehia şi Slovacia şi, cu statut de invitat special, o importantă delegaţie de peste 50 de persoane din România, din regiunile Transilvania şi Bucovina, respectiv din judeţele Sălaj, Cluj, Maramureş şi Suceava, informează www.agerpres.ro.

"Evenimentul la care participăm în aceste zile vrea să-i pregătească pe ciobanii din întreaga Polonie să înceapă să lucreze împreună, iar pe voi, românii, v-am invitat ca observatori, pentru a vedea cum cooperăm în regiunea noastră şi pentru a arăta că acest gen de cooperare poate exista între toate ţările ce se află de-a lungul lanţului Carpaţilor. Anul viitor vom organiza un eveniment de mult mai mare amploare, numit Sărbătoarea Carpaţilor, la care vrem să invităm oameni din toate ţările. Avem deja un buget din fonduri elveţiene, dar vom utiliza şi fonduri proprii. Prima ediţie va fi în Polonia, dar dacă lucrurile merg bine vrem să fie organizat, pe rând, în fiecare din ţările din Carpaţi", a declarat Maria Kohut, unul dintre principalii organizatori ai congresului.

Maria este soţie de cioban din regiunea Zakopane şi sufletul mai multor organizaţii non-guvernamentale care încearcă să promoveze tradiţiile valahilor, ciobani emigraţi din Valahia românească în întregul arc carpatic.

”Noi, munteni din Polonia, numiţi gorali, provenind din Valahia, ocupăm numai 5% din teritoriul Carpaţilor polonezi, iar numeric reprezentăm numai 2% din populaţia ţării. Dar suntem foarte activi, cu un foarte bun marketing, cu haine, muzică, dansuri specifice şi cu produse din brânză recunoscute în întreaga Polonie. Oriunde mergi în Polonia, oamenii ştiu că noi suntem munteni şi că facem o brânză extraordinară şi că avem tradiţiile noastre, chiar dacă suntem numai o mică parte. Noi toţi ştim că locuim în Carpaţi şi că strămoşii noştri provin din Valahia, de unde au plecat cu oile în toate ţările străbătute de aceşti munţi. Noi ştim că identitatea noastră este din rădăcini valahice, avem o istorie comună, tradiţii comune, indiferent că ne aflăm acum în Ucraina, Cehia, Slovacia. Dacă suntem pe teritoriul Carpaţilor, suntem aceeaşi oameni. Sunt mici diferenţe în port sau în limbaj, dar toate cuvintele legate de oi şi oierit sunt foarte asemănătoare în toată această regiune”, arată Maria Kohut.

Ea a explicat că se încearcă realizarea unei mai bune colaborări între păstorii din Carpaţi, prin acţiuni concrete, pe mai multe niveluri, contându-se în aceste demersuri pe sprijinul României, importanţa ţării noastre fiind subliniată de participarea la evenimentul de la finalul săptămânii a preşedintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski, prezent sâmbătă la Ludzmierz.


În opinia Mariei Kohut, un rol important pentru o mai bună colaborare între ţările din Carpaţi o are, pe lângă relaţia dintre ciobani şi mediul non-guvernamental, şi colaborarea la nivel înalt între statele din zonă.

"Primul pas în cooperarea internaţională a fost în 2013, atunci când soţul meu şi mai multe organizaţii am organizat o transhumanţă cu turme de oi pe ruta Rotbav - Sighetul Marmaţiei - Cehia - Slovacia şi Polonia. Scopul acestei acţiuni nu a fost doar unul turistic, ci şi pentru a-i face pe muntenii din Carpaţi să înţeleagă că suntem mai mulţi. Avem deja ciobani români care au venit la turmele noastre, le arătăm cum facem brânza - pentru că, de exemplu, voi nu faceţi brânza afumată în bucăţi mici, cum o facem noi. Toţi păstorii din Carpaţi trebuie să înţeleagă că nu suntem singuri, suntem şi în România, şi în Cehia, Polonia, poate un pic şi în Ungaria sau în alte ţări. Chiar şi pentru polonezi, 80% nu ştiu despre rădăcinile noastre valahice şi am început un proiect important şi la nivel universitar, cu o durată de cinci ani, prin care pas cu pas să explicăm acest lucru. Noi ştim că Uniunea Europeană este deschisă şi putem să arătăm că avem o cultură naţională comună, că putem coopera între ţări”, precizează Maria.
Scopul final al acestor acţiuni este impunerea Munţilor Carpaţi ca un brand la nivel european.
”Avem nevoie de un produs care să facă din Carpaţi o marcă. Poate fi brânza, pentru că aceasta este peste tot, poate fi oaia. Când vorbeşti de Alpi, nu te gândeşti că poate e vorba de Franţa, poate de Elveţia. Nu te gândeşti la ţări, ci la Alpi. Carpaţii nu sunt foarte cunoscuţi în Europa”, a mai spus Maria Kohut.
Congresul Carpaţilor a fost organizat de către Asociaţia Muntenilor din Polonia, organizaţie care are 8.000 de membri, cu sprijinul unor fonduri elveţiene şi din surse proprii.


Tag-uri: Carpati, Vlahi, Gorali, Polonia, ciobanii romani, Europa, Brand, Maria Kohut, Oaia, Branza afumata, Salaj, Cluj, Maramures
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Urmaşii ciobanilor din Valahia vor să transforme Munţii Carpaţi într-un brand asemănător Alpilor.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii