ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL - o Coaliție Măreață a cărei soartă stă într-un fleac: acceptarea lui Iohannis de către Victor Ponta

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL - o Coaliție  Măreață a cărei soartă  stă într-un fleac: acceptarea lui Iohannis de către Victor Ponta

Luni, 24 februarie 2014, expiră ultimatumul dat de Crin Antonescu lui Victor Ponta pentru a supune Parlamentului modificarea structurii guvernamentale, astfel încît Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, să devină ministru de Interne şi vicepremier cu Finanţele.

Se împlinesc, iată, două săptămîni de cînd PNL a propus premierului Victor Ponta trecerea prin Parlament a acestei modificări, constînd, practic, în votarea de către majoritatea USL a unei noi Hotărîri de Investire a Guvernului, înlocuind-o pe cea din decembrie 2012. Solicitarea PNL – partener egal de Alianţă cu PSD – a fost respinsă zi de zi şi ceas de ceas de către Victor Ponta. La început sub diferite pretexte (toate cusute cu aţă albă, gen, nu putem merge în Parlament doar pentru o modificare atît de mică, propun să-i dăm şi lui Dan Voiculescu un post de vicepremier prin trimisul său în guvern, Daniel Constantin), apoi, fără a mai convoca vreun argument, Victor Ponta, în numele PSD, a respins solicitarea PNL, propunînd, în ultimă instanţă, desemnarea lui Klaus Iohannis la Interne urmînd ca postul de vicepremier să fie discutat mult mai tîrziu. Refuzului lui Victor Ponta i s-au găsit o mie şi una de justificări. De la cele propagandistic amicale, dinspre Consorţiul mediatic Ghiţă TV – Felix TV, pînă la cele detectivistice, dinspre presa independentă.

Observatorului rece, străin patimii de chibiţi a multor jurnalişti şi politicieni, nu-i scapă amănuntul că Victor Ponta n-a vrut pur şi simplu să răspundă solicitării formulate de PNL. Dacă în privinţa unor condiţii puse de conducerea PNL (desfiinţarea USD, retragerea Legii Amnistiei, reducerea CAS), Victor Ponta mai poate fi crezut că nu-şi poate permite să le accepte, fără a risca pagube însemnate de imagine, în cazul Klaus Iohannis e limpede că refuză îndeplinirea cerinţei, ştiind că PNL nu-şi poate permite să cedeze cu nici un chip. Datele elementare ale cazului arată limpede că primarul Sibiului a acceptat riscul de a demisiona din fruntea oraşului numai dacă devine ministru de Interne şi vicepremier. Deşi n-am o părere prea bună despre caracterul lui Klaus Iohannis, în acest caz, al condiţionării, îl consider îndreptăţit. Acceptarea unei funcţii în Guvern înseamnă pentru Klaus Iohannis asumarea unei mutaţii de destin: 1) Trebuie să renunţe la funcţia de primar al Sibiului, care nu e de ici de colo, dacă ne gîndim ce înseamnă Sibiul în România şi în Europa. 2) Păşeşte, în fine, în politica mare de la Bucureşti, gest care-l poate costa – avînd în vedere noutatea – imaginea publică făurită cu greu. Ca să-l împingă la acest gest de destin, Crin Antonescu i-a propus funcţia de ministru de Interne şi funcţia de vicepremier, amîndouă suficient de importante în statul român pentru: 1) A compensa pierderea funcţiei de primar, cel puţin pînă în 2016. (Dacă pica Guvernul USL, Klaus Johannis risca să rămînă simplu politician). 2) A fi o platformă de afirmare spectaculoasă, pe măsura ambiţiilor sale politicianiste. În aceste condiţii, e limpede că renunţarea la condiţiile puse pînă acum l-ar lipsi pe Crin Antonescu de prezenţa lui Klaus Iohannis în Guvern. Klaus Iohannis nu acceptă nici un compromis de la exigenţele sale. Prin urmare, Klaus Iohannis s-ar întoarce la primăria Sibiului. Mai mult ca sigur, întrebarea întrebărilor pentru multă lume rămîne următoarea: De ce ţine morţiş Crin Antonescu la Klaus Iohannis? Din următoarele motive: 1) Din principiu. Ca partener egal al PSD în USL, PNL are dreptul să desemneze pe cine vrea pentru posturile care-i revin în Guvern prin algoritm. Modificarea structurii Guvernului constituie – repet – un fleac pentru o majoritate precum USL. Votul ar fi dat modificării în cîteva minute cu parlamentari chiar dormind. Din punct de vedere mediatic, politic, această modificare nu afectează Guvernarea USL nici măcar cu o briză mişcătoare de perdele. Dacă nu era tărăboiul de pînă acum, momentul din Parlament ar fi trecut neobservat. Dacă un partener de Guvernare refuză să îndeplinească celuilalt partener o condiţie minimă, înseamnă, pentru partenerul respectiv, că nu mai e considerat crucial sau măcar important în supravieţuirea USL. E ca şi cum soţia i-ar spune soţului să se abată pe la prăvălie şi să cumpere o sticlă cu apă minerală, altfel divorţează, iar soţul refuză s-o facă, deşi e conştient că asta poate duce la divorţ. 2) Din interes politic. În cei doi ani de Guvernare USL, datorită faptului că premierul e de la PSD, iar preşedintele ţării n-a putut fi unul de la PNL, politica Guvernului a căpătat o netă coloratură social-democrată. A contribuit la asta şi cumplit de slaba prestanţă mediatică a miniştrilor PNL în frunte cu Daniel Chiţoiu. Cum se întîmplă în Coaliţiile alcătuite dintr-un Partid ce se crede frate mai mare, PNL se prăbuşea în sondaje de la o zi la alta. Electoratul PNL nu se regăsea în politica social-democrată a Guvernului Ponta. În aceste condiţii, mişcarea cu Klaus Iohannis i-a fost impusă lui Crin Antonescu de logica vieţii şi nu de logica unor hachiţe. Liderul PNL avea de ales între a lăsa lucrurile să meargă ca şi pînă acum, riscînd moartea politică prin strînsoarea îmbrăţişării PSD-iste, sau să forţeze aducerea în guvern a unei personalităţi precum Klaus Johannis, capabilă să dea PNL vizibilitate în actul de Guvernare. Dacă pentru Crin Antonescu renunţarea la Klaus Johannis e imposibilă, pentru Victor Ponta acceptarea e o bagatelă. PNL pariază pe efectul Klaus Johannis în sondaje. Are vreun motiv Victor Ponta să se teamă de acest efect? Fireşte că nu. Mai ales că o politică şmecherască tipică lui Victor Ponta, sprijinită de compania televiziunilor PSD-iste împotriva demnitarului Klaus Iohannis ar putea duce rapid la compromiterea Neamţului. Încăpăţînarea lui Victor Ponta duce automat la destrămarea USL. Victor Ponta, Famiglia sa politică, baronii PSD ştiu asta. De ce li se refuză Liberalilor satisfacerea unei cerinţe care – repet – e un fleac pînă la urmă? Poziţia lui Victor Ponta e atît de puţin justificată raţional încît, sîmbătă seara, la Realitatea TV mi-a trecut prin cap că Victor Ponta ar putea accepta propunerea acum, la finele ultimatumului, administrîndu-i o lovitură mortală lui Crin Antonescu. Dacă Victor Ponta rămîne ferm pe poziţii, înseamnă că refuzul său aberant ascunde altceva: Decizia de a-i face să plece pe Liberali de la Guvernare. CITIȚI ȘI:

  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Descinși la București din feudele lor, baronii PSD au încuviințat ruperea USL
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Victor Ponta o apără pe Mariana Cîmpeanu din PNL ca pe un penal din PSD
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Să nu ne smiorcăim cu Crin Antonescu!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum vrea să stea pe sîrmă Crin Antonescu fie și în patru labe
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. PNL abia aşteaptă să fie călcat în picioare de PSD!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum a eșuat Traian Băsescu în încercarea de a redeveni Președintele României
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Dacă USL va supraviețui Crizei, PSD și PNL vor folosi guvernarea pentru a se cotonogi reciproc
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Numai în Opoziție Crin Antonescu ar fi credibil în apărarea statului de drept
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL nu s-a rupt! Doar s-a crăpat și mai tare!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Liderii PSD au dreptate în cazul Iohannis
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Klaus Iohannis- sula înfiptă de Crin Antonescu în coasta lui Victor Ponta?

Ne puteți urmări și pe Google News