VERDICT, după 90 de ani de controverse: Craniul "copilului din Taung", vechi de 3 milioane de ani, NU are caracteristici umane

Craniul "copilului din Taung", descoperit acum 90 de ani în Africa de Sud, nu prezintă nicio caracteristică specifică dezvoltării creierului similară celor din cazul copiilor din specia noastră, susțin cercetătorii de la Universitatea Wits din Africa de Sud.

"Copilului din Taung", cel mai vechi hominid cunoscut, a fost datat ca având trei milioane de ani. Fosila este de fapt craniul unei specii de hominid (om preistoric n.r.) şi este foarte importantă din punct de vedere istoric şi ştiinţific pentru că este primul şi cel mai bun exemplu privind evoluţia creierului uneia dintre primele specii de hominizi, australopitecus africanus.

Descoperit în 1924 de paleontologul australian Raymond Dart "Copilului din Taung" a fost subiectul a numeroase controverse.

Studiul care infirmă toate ipotezele

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Recent, savanții de la Universitatea Wits au analizat craniul cu ajutorul unui computer tomograf de înaltă rezoluţie, iar rezultatele contrazic teoriile avansate anterior, potrivit cărora această fosilă prezintă adaptări craniene cheie în regiunea prefrontală a creierului, care se regăsesc şi în cazul nou-născuţilor şi copiilor mici ai omului modern.

"Un studiu recent asupra acestei fosile vechi de aproximativ 3 milioane de ani, despre care se crede că a aparţinut unui individ în vârstă de 3-4 ani, arată că craniul prezintă indicii privind o sutură coronală şi o fontanelă anterioară deschisă", spune Kristian Carlson, cercetător la Universitatea Wits, unul dintre principalii autori ai studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii.

Nimic nu susţine scenariul evolutiv

Aceste două caracteristici, care conferă elasticitate craniului, facilitează dezvoltarea postnatală a creierului la copii, dispărând mai târziu, mai spune cercetătorul.

Comparând datele avute despre fosilele de hominizi cu variaţiile craniene în cazul cimpanzeilor, foarte apropiaţi de oameni, nimic nu susţine scenariul evolutiv în cazul copilului din Taung, asigură cercetătorii.

Specialiştii subliniază că există multe probleme legate de modul în care anumite caracteristici ale fosilei au fost interpretate şi spun că, potrivit noilor informaţii, caracteristicile fizice ale craniului fosilizat nu prezintă nicio legătură cu cele legate de dezvoltarea lobului prefrontal al creierului uman, zonă responsabilă de un mare număr de comportamente specifice omului modern.