Vicepreşedintele CSM: "Ar fi excesivă o lege cu sancţiuni pentru jurnaliştii care dezvăluie pe surse informaţii din dosare"

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Bogdan Gabor a declarat, miercuri, întrebat într-o conferinţă de presă la Alba Iulia dacă e nevoie de o lege care să impună sancţiuni pentru jurnaliştii care dezvăluie pe surse informaţii din dosare, că personal i s-ar părea excesiv acest lucru.

"Opinii sunt şi pro şi contra. La nivel de discuţii se poate discuta orice. Putem discuta şi dacă este cazul să intrăm într-o asemenea dezbatere, este cazul să impunem sancţiuni de un anumit tip care să poată să meargă până la sancţiuni de tip penal împotriva jurnaliştilor. Mie mi s-ar părea excesiv, dar poate altor cetăţeni ar putea să nu le pară excesiv", a afirmat vicepreşedintele CSM, citat de Agerpres.

• Bogdan Gabor a subliniat că, împreună cu jurnalişti, judecători şi procurori, CSM a elaborat un ghid de colaborare a sistemului judiciar cu mass-media, unde sunt prevăzute ce elemente pot să ajungă la media, ce elemente nu ar trebui să ajungă la media, printre care multe date cu caracter personal. Vicepreşedintele CSM a precizat că ghidul a devenit obligatoriu pentru procurori în 2014, iar procurorul care dezvăluie asemenea date se expune unui risc de sancţiune disciplinară.

"Au fost făcute chiar şi unele investigaţii în această zonă de către Inspecţia Judiciară şi până la acest moment nu s-a demonstrat că vreun procuror ar fi lăsat pe surse să apară asemenea date. Au fost situaţii când anumite scurgeri de informaţii de la anumite structuri s-au concretizat chiar în dosare penale", a afirmat Bogdan Gabor.

Procurorul a dat în acest sens exemplul unui ofiţer de poliţie de la DNA Cluj, care a încheiat un acord de vinovăţie pentru a nu fi trimis în judecată.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

"Cu siguranţă dacă vor mai apărea asemenea situaţii pe care să le putem demonstra vom lua măsurile care se impun. Acum e greu să spui unui jurnalist ce să dea şi ce să nu dea. În măsura în care el, în cadrul unei anchete jurnalistice corecte poate să obţină anumite informaţii, sigur că el are această libertate, dar sigur că această libertate totuşi trebuie să se circumscrie şi normelor legale şi moralităţii, dacă vreţi", a conchis vicepreşedintele CSM.

Ce spune Gheorghe Muscalu

La rândul său, un alt membru al CSM, Gheorghe Muscalu, a spus că există un apetit al mass-media pentru anumite tipuri de informaţii din dosarele penale, în principal cele aflate la urmărire penală, apetit care, a opinat procurorul, se cam pierde la momentul în care dosarele ajung să fie trimise în judecată.  

"Din punctul meu de vedere, există la momentul ăsta reglementare legislativă care protejează dosarul penal al procurorului, incriminează scurgerile de informaţii, există legislaţie secundară, mă refer la ghidul pentru relaţia cu mass-media al CSM. (...) Deci, existând legislaţie principală şi legislaţie secundară, eu cred că este acoperită această zonă şi cred că fiecare, într-un fel sau altul la un moment dat, la momentul în care apar astfel de situaţii, trebuie să aplice legea şi să îşi facă datoria", a declarat Muscalu.

Procurorul a mai spus că CSM nu a avut şi nu are o astfel de iniţiativă de sancţionare a jurnaliştilor.

În toamna anului trecut, Guvernul a dat aviz nefavorabil în forma prezentată proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae. Propunerea, care stabileşte că dezvăluirea, fără drept, a înscrisurilor oficiale dintr-o cauză penală poate fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 5 ani, a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.

Pe 30 septembrie 2014, mai multe organizaţii au solicitat deputaţilor să respingă modificările aduse articolului 277 din Codul penal prin propunerea legislativă iniţiată de senatorul Şerban Nicolae, care a trecut de Camera superioară a Parlamentului prin aprobare tacită, deşi primise aviz negativ din partea Comisiei juridice. Organizaţiile semnatare le-au cerut deputaţilor să ţină cont la vot atât de normele internaţionale la care România a aderat, cât şi de contextul naţional, în care discutarea, expunerea actelor/dosarelor de corupţie şi buna funcţionare a Justiţiei sunt de interes public major.