PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Cultură

Vicepreședintele ICR Liviu Jicman: „Oamenii de cultură din România merită proiecte de anvergură și susținere”

Autor: | | 1 Comentarii | 283 Vizualizari
Vicepreședintele ICR, Liviu Jicman
Festivalul Filmului European se apropie cu pași repezi, iar pentru că va avea loc chiar de Ziua Europei, ne amintim că împărtășim aceleași valori europene precum tradiție, creativitate, inspirație, multiculturalism.

În acest context, aflat la cea de-a XIX-a ediție, Festivalul își dă examenul de maturitate, iar EVZ este primul cotidian care pune întrebări vicepreședintelui Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, despre ce înseamnă acest festival pentru România.

EVZ: E loc de încă un festival de film în România? Prin ce se particularizează Festivalul Filmului European de toate celelalte?

Liviu Jicman: Un festival ajuns la cea de-a XIX-a ediție are locul său consacrat în peisajul cultural românesc. Festivalul Filmului European are multe particularități: identitatea europeană, selecția comună, diversitatea genurilor, componenta diplomatică personificată de cineastul român numit ambasador onorific, altul la fiecare ediție, replicile din alte orașe; chiar dacă nu este un festival-concurs, este, dacă vreți, o competiție între țări, în care fiecare ar dori ca propunerea sa să fie mai apreciată. Anul acesta în programul Festivalului Filmului European, incluzând proiecțiile de la București și edițiile locale din Craiova, Iași, Târgu Mureș, Brașov și Hunedoara vom avea peste 50 de filme europene la care invităm publicul cinefil. Lista filmelor care vor putea fi vizionate poate fi consultată pe site-ul oficial al festivalului, www.ffe.ro

- Ce film ați ales pentru deschiderea de gală?

Pentru Gala de deschidere a festivalului am ales producția românească „Acasă la tata”, filmul de debut în lungmetraj al regizorului Andrei Cohn. Este pentru prima oară când Festivalul Filmului European se deschide cu un film românesc, prezentat în premieră națională cu această ocazie. Bineînțeles, vom invita alături de noi la gală și echipa de producție a filmului.

- Dintre filmele româneşti ce vor lua parte la festival ne puteţi da câteva exemple?

- Vom avea o zi dedicată filmului românesc, ziua de 10 mai. Proiecțiile românești vor avea loc la CinemaPro, iar dintre acestea aș menționa medalionul dedicat ambasadorului onorific al festivalului, regizorul Tudor Giurgiu, de asemenea, filmul laureat la Berlinale anul acesta, Aferim!, în regia lui Radu Jude, sau Autoportretul unei fete cuminiți, în regia Anei Lungu.

- Cine va prezenta evenimentul?

- Gazda Galei de deschidere va fi Amalia Enache, jurnalist de succes și o admiratoare a filmelor europene. De altfel, nu se află la prima colaborare cu Festivalul, așa că sunt sigur că va fi din nou o prezență încântătoare.

- Am aflat, încă de anul trecut, că acest festival este organizat sub egida EUNIC. Ce înseamnă EUNIC și ce înseamnă pentru ICR colaborarea cu EUNIC?

- Ideea de a organiza Festivalul Filmului European sub egida EUNIC s-a născut anul trecut, EUNIC fiind organizația care reunește institutele culturale europene. Este natural ca acest festival, prin esența lui, un mozaic al culturilor europene, să fie organizat în parteneriat nu doar cu Reprezentanța Comisiei Europene – inițiatorul FFE –, ci și cu toți membrii clusterului EUNIC București. Institutul Cultural Român este membru în EUNIC și încă unul foarte activ în întreaga rețea din Europa și din restul lumii. Așa cum la București organizăm în parteneriat Festivalul Filmului European sau Noaptea Institutelor Culturale, astfel, colegii noștri de la institutele culturale române din străinătate participă la diverse evenimente ale clusterelor din care fac parte în cadrul EUNIC. De altfel, rolul important al ICR în cadrul EUNIC a fost recunoscut prin poziția onorantă pe care Horia-Roman Patapievici a deținut-o în perioada 2010-2011, când a prezidat rețeaua, și reconfirmat prin calitatea de gazdă pe care ICR a primit-o pentru a organiza toamna trecută Dialogul cultural Europa – China la București. Trebuie spus și că Institutul Cultural Român a obținut prin vot un reprezentant în cadrul grupului strategic al EUNIC Global, în persoana Irinei Cornișteanu. Unii dintre directorii ICR au fost, sau sunt președinți de cluster.

- În urmă cu un an v-ați propus să ieșiți cu festivalul în mai multe orașe din țară. Vorbim de patru orașe, plus București. Vorbim de Craiova, Iași, Târgu Mureș și Hunedoara. De ce aceste orașe?

- Este un obiectiv propus de anul trecut, și iată, realizat, să reluăm extinderea națională a festivalului. Acest obiectiv nu ar fi fost posibil decât cu sprijinul și susținerea financiară a unor parteneri locali, pentru că bugetul din ultimii ani al ICR și, implicit, bugetul alocat Festivalului Filmului European este sensibil mai mic decât în trecut. Prin urmare, am încercat să găsim să ajungem, pe cât posibil, în toate regiunile țării, acolo unde am putut identifica un interes real din partea partenerilor locali.Vreau să mulțumesc susținătorilor nostri locali din Craiova, Iași, Tîrgu Mureș și Hunedoara, fiind posibil ca la această listă să adăugăm și Brașovul și, îndrăznesc să-mi doresc încă de pe acum ca anul viitor să trezim interesul autorităților locale și din alte orașe ale țării. Din păcate, lipsa unor cinematografe în multe orașe reprezintă un obstacol greu de depășit.

- Am văzut că cinematografelor Studio și Elvire Popesco li s-a adăugat în acest an și Cinema Pro. E o tendință creșterea numărului de cinematografe?

- La București, Festivalul are loc la Cinema Studio și Cinema Elvira Popescu, ambele cinematografe făcând parte din rețeaua Europa Cinema, așa cum este mai potrivit pentru un festival dedicat filmului european. De altfel, aceste două săli de cinema sunt oferite prin amabilitatea unora dintre partenerii nostri tradiționali, Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Francez din București. Anul acesta am decis să organizăm Gala de deschidere la CinemaPro, o sală mult mai încăpătoare, pentru că estimăm un interes mare al publicului și ne dorim să putem oferi unui număr cât mai mare de spectatori prilejul intâlnirii cu filmul european. De asemenea, estimăm că va fi un interes sporit pentru filmele românești, fiind incluse în program și cele două producții participante la Berlinala de anul acesta – De ce eu?, regia Tudor Giurgiu și Aferim!, regia Radu Jude. De altfel, un aspect la care am ținut personal în mod deosebit a fost tocmai accesul gratuit la proiecțiile programate în cadrul Festivalului Filmului European.

- Pe ce număr de spectatori mizaţi?

- Anul trecut am avut săli pline la multe dintre proiecții, însumând un număr de 6000 de spectatori. Sperăm să repetăm și anul acesta succesul de public de anul trecut și chiar să îl depășim, în contextul organizării edițiilor locale și a unui număr mai mare de proiecții.

- Vorbiți în comunicatele de presă date publicității până acum despre evenimente conexe. Puteți da câteva exemple?

- Vor fi organizate mai multe ateliere: unul de scenaristică cu Ileana Bîrsan, un altul de critică cinematografică cu Andrei Rus, un atelier de animație pentru copii ș.a. Cel mai important eveniment special de anul acesta este programul „Focus: Republica Moldova și Ucraina“. Cele două zile dedicate cinematografiei din Republica Moldova și Ucraina premerg unei inițiative care are loc în această toamnă la Kiev și Chișinău, unde vom exporta Festivalul Filmului European de la București. Acest proiect urmează a fi realizat pe baza unei finanțări obținute din fonduri EUNIC Global, clusterul EUNIC București este anul acesta singurul cluster european care a câștigat o astfel de finanțare de la Bruxelles, iată un alt motiv de recunoaștere pentru FFE! Veți putea găsi toate detaliile în programul complet al festivalului, publicat în curând pe site-ul www.ffe.ro.

- Anul trecut, Premiul Publicului a fost obținut de Vlad Petri. Se va acorda acest premiu și în acest an?

- Da, anul trecut Premiul Publicului a fost un semnal important pentru un film proaspăt lansat care s-a bucurat ulterior de succes și la alte festivaluri, în țară și în străinătate. Sunt sigur că și anul acesta Premiul Publicului va fi de bun augur pentru palmaresul câștigătorului.

- Ambasadorul festivalului din acest an este Tudor Giurgiu. Ce înseamnă mai precis „ambasadorul festivalului”?

- În fiecare an este ales un regizor român cunoscut, cu care Festivalul Filmului European se asociază în comunicarea publică și în promovarea cinematografiei europene.  Ambasadorul onorific regizează clipul Festivalului, în care propune o viziune personală asupra a ceea ce înseamnă cinematografia europeană în contextul actual. Fiind vorba anul acesta de regizorul Tudor Giurgiu, trebuie amintit și faptul că vom oferi publicului și o retrospectivă a filmelor sale.

- Știți ceva despre videoclipul pe care îl pregătește cunoscutul regizor?

- De ce eu? Spotul va fi o surpriză și pentru mine. Am privilegiul însă să fiu printre primii care îl vor vedea, înainte de a fi lansat public.

- Festivalul Filmului European este probabil un eveniment de notorietate organizat de ICR. De ce? Nu mai există evenimente comparabile ca amploare sau nu sunt ele suficient de bine comunicate?

- Festivalul Filmului European este evenimentul cu cea mai mare vizibilitate organizat de Institutul Cultural Român în țară. Reprezentanțele ICR din străinătate organizează multe manifestări ample și de vizibilitate în țările de reședință și nu numai. Evenimentele de talie internațională la care participă oamenii de cultură din România se bucură de promovare în primul rând în străinătate. Ele nasc interesul publicului autohton și sunt prezentate în mass-media din România, selectiv: Bienala de la Veneția, târguri internaționale de carte ș.a.m.d. De asemenea, suntem parteneri sau susținători ai multor evenimente culturale internaționale care au loc în România. Amintesc Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internațional George Enescu, eXplore Dance Festival, BookFest, TIFF, NexT, Art Safari și multe altele. Foarte probabil, nu am comunicat suficient implicarea noastră în susținerea acestor programe, dar încercăm să ne facem datoria. Ne dorim ca rolul ICR să sensibilizeze decidenții politici astfel încât bugetul pentru proiecte culturale alocat ICR să revină la un nivel necesar pentru susținerea proiectelor din 18 reprezentanțe, cărora li se adaugă programe dedicate comunităților istorice și cele de susținere a proiectelor naționale de anvergură, spre beneficiul culturii române și al oamenilor de cultură din România care merită asta din plin.

- Barometrul de consum cultural, lansat de curând pe piaţă de Ministerul Culturii, dezvăluie faptul că 79, 2 % nu ştiu cum arată o bibliotecă, iar pentru 63 % dintre români „Scaunele” sunt doar piese de mobilier. Recunosc cifrele te pot dezamăgi, însă aceasta este situaţia, cu asta ne confruntăm. De unde trebuie plecat într-o direcţie bună în ceea ce priveşte cultura? Ce mai putem face noi, cei pentru care ea chiar înseamnă ceva?

- Cred că este nevoie de măsuri și programe ample de modificări, dacă vreți, de sistem. Dacă actul de cultură va rămâne unul excepțional, realizat prin efortul unor oameni excepționali, procentele de consum cultural vor rămâne cele menționate de dumneavoastră. Avem nevoie de biblioteci, cinematografe și spații pentru manifestări culturale la nivel de cartier sau de comună, pentru a putea apoi să ne gândim la cultivarea unei obișnuințe în ceea ce privește consumul cultural.

- Care credeţi că este explicaţia faptului că românii epuizează biletele la spectacolele  de operă, operetă, teatru, muzică clasică? Oare acest lucru nu înseamnă că românul este dornic de cultură?

- Românul este dornic de cultură, în același timp, oferta culturală este subdimensionată din punct de vedere cantitativ. Avem produse culturale foarte bune, însă acestea pot fi oferite publicului în cantități limitate: deși avem un mare festival de muzică, nu avem o mare sală de concerte în București; deși avem cineaști premiați constant la nivel european, nu avem o rețea de distribuție a filmului românesc, iar în unele orașe nu mai există nici măcar un cinematograf; avem iată, Teatrul Național din București proaspăt inaugurat cu mai multe săli de spectacole modern, dar situația teatrelor din țară este departe de a fi mulțumitoare, avem scriitori apreciați în Europa și traduși în lumea largă, și cu sprijinul ICR, dar industria cărții din România nu beneficiază de vreun sprijin excepțional consistent, avem artiști plastici căutați în Europa, dar prea puține galerii și spații de expunere în țară, ș.a.m.d.

- Uitându-vă la parcursul dumneavoastră profesional de până acum, pentru ce vă felicitaţi, pentru ce vă certaţi?

- Mă felicit pentru încercarea constantă pe care o fac de a sprijini oamenii valoroși. Acesta este lucrul pe care mi-l și îmi reproșez: că nu fac asta îndeajuns. Am simțul răspunderii și satisfacția lucrului bine făcut mă motivează pentru fiecare nouă etapă.

- Cultura autohtonă, încotro?

- În măsura în care depinde de mine ca vicepreședinte ICR, cultura română la timpul prezent, în primul rând înspre Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova, țări în care avem reprezentanțe. În curând și Asia. Oamenii de Cultură români au avut mereu parte de recunoaștere internațională. Pe mulți ne străduim acum să îi recuperăm din patrimoniul altor state. Mă preocupă mai degrabă întrebarea: Cum facem să ne bucurăm de cultura noastră acasă?


Tag-uri: icr, liviu jicman, festivalul filmului european, evz, institutul cultural roman, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Brașov, bucuresti, hunedoara, CinemaPro, Andrei Cohn, Anei Lungu, Radu Jude, EUNIC, EUNIC București, ucraina, moldova, Ileana Bîrsan, Republica Moldova
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Vicepreședintele ICR Liviu Jicman: „Oamenii de cultură din România merită proiecte de anvergură și susținere”.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii