Social

Victime de elita

Autor: | sâmbătă, 04 februarie 2006 | 0 Comentarii | 0 Vizualizari
Transformarile politice si sociale ce se desfasurau in Romania, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946, sub presiunea sovietica, pe calea socialismului, nu puteau ocoli si nu au ocolit Academia Romana. Modelul sovietic a fost impus si in cazul Academiei Romane. Mai intai a fost supusa unui proces demolator si apoi cladita dupa prototipul Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice. Primul pas in aplicarea modelului rus a fost etatizarea institutiei si suprimarea autonomiei, principiu care calauzise activitatea Academiei pana atunci. Masura s-a materializat prin Decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 76 din 9 iulie 1948, prin care

Academia Romana a fost una dintre primele redute cucerite de comunisti in razboiul lor cu varfurile intelectualitatii romanesti

Transformarile politice si sociale ce se desfasurau in Romania, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946, sub presiunea sovietica, pe calea socialismului, nu puteau ocoli si nu au ocolit Academia Romana. Modelul sovietic a fost impus si in cazul Academiei Romane. Mai intai a fost supusa unui proces demolator si apoi cladita dupa prototipul Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice.
Primul pas in aplicarea modelului rus a fost etatizarea institutiei si suprimarea autonomiei, principiu care calauzise activitatea Academiei pana atunci. Masura s-a materializat prin Decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 76 din 9 iulie 1948, prin care Academia Romana devenea institutie de stat primind numele de Academia Republicii Populare Romane. Decretul prevedea totodata ca noua institutie isi va ?desfasura activitatea potrivit cu nevoile de intarire si dezvoltare a Republicii Populare Romane? si printre atributiile principale era aceea de ?ridicare a nivelului material si cultural al poporului?.

Petru Groza: ?Eu nu cer aceste epurari?

Inca din septembrie 1944 Academia Romana era puternic lovita de presa comunista (?Scanteia?, ?Romania Libera?), care cerea ?democratizarea? ei, ?curatirea de elementele reactionare?.
Guvernul Groza e cel care porneste si aici lantul de epurari, si notabila este vizita pe care Petru Groza o face la Academie pe 31 mai 1946. Pretextul vizitei era dorinta lui de a vedea expozitia de carte. Cu aceasta ocazie a tinut o cuvantare al carei mesaj direct a fost necesitatea epurarii din Academie a membrilor condamnati de tribunalul poporului. Aceste epurari, afirma Groza, nu sunt dorite de el, personal. Si nu el este cel care le cere.
Vechii membri ai institutiei au fost exclusi in bloc, o mica parte fiind reprimiti in noul for, completat cu personalitati devotate partidului. Presedinte de onoare a fost numit savantul C.I. Parhon, acelasi care semnase si decretul de distrugere a Academiei vechi, atunci in calitate de presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale.
Puterea politica comunista a suspus institutia unei drastice epurari pe baza criteriului ca ?nu pot fi membri ai Academiei Republicii Populare Romane persoane care, prin activitatea lor, s-au pus in slujba fascismului si reactiunii, daunand prin aceasta intereselor tarii si ale poporului?. Cu prilejul epurarilor au fost inlaturate din Academie aproape 100 de personalitati ale vietii noastre cultural-stiintifice, ignorandu-se total orice criteriu valoric si stiintific.

Cine a ramas in afara Academiei

Printre numele personalitatilor ramase in afara Academiei se numara: Lucian Blaga, Theodor Capidan, Constantin Radulescu-Motru, Gh. I Bratianu, P.P. Negulescu, Simion Mehedinti, Ion I. Nistor, Vespasian V. Pella, Iuliu Maniu, Emil Hatieganu, Nicolae Caranfil, Alexandru Ciuca, Stefan Metes, Constantin Marinescu, N. Ionescu-Sisesti, generalul Paul Teodorescu, Mircea Cancicov s.a.

Filosofii, tinuti afara

Pe 12 august 1948 a fost publicat Decretul nr. 1454 prin care erau numiti 27 membri titulari activi si 15 membri titulari onorifici ai Academiei. In noua componenta a institutiei, pe langa unii fosti academicieni, intalnim si persoane noi, unele fara niciun merit stiintific sau artistic, chemate pe locurile onorate de cei care fusesera abuziv inlaturati.
Pe 28 octombrie 1948, la propunerea lui Mihail Sadoveanu sunt declarati membri de onoare post-mortem cativa clasici ai literaturii noastre: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta, C. Dobrogeanu Gherea, Stefan Luchian, Aurel Vlaicu, Garabet Ibraileanu.
In vara anului 1955, la doi ani dupa moartea lui Stalin au revenit in Academie opt savanti din domeniile stiintelor naturii - Horia Hulubei, Gh. Ionescu-Sisesti, Nicolae Vasilescu-Karpen, Petre Antonescu, Constantin Burdeanu, dr. Dumitru Combiescu (titulari), Eugen Angelescu si Sabba Stefanescu (corespondenti) - si doar doi literati - Ion Agarbiceanu si Tudor Vianu (titulari). Zece ani mai tarziu, in 1965, au fost reprimiti, ca membri titulari, si matematicienii Octav Onicescu si Victor Valcovici.
Pe langa mai sus-amintitele reprimiri, sesiunea academica din vara lui 1955 a ales prin vot secret 45 de noi membri titulari si 64 corespondenti.
Conducerea guvernului a refuzat sa acorde avizul de reprimire a unor personalitati de talia lui C. Radulescu-Motru, D. Gusti, L. Blaga, S. Mehedinti, savarsind o eroare grava in ce priveste atitudinea fata de mari valori ale stiintei si culturii romanesti.

De la Ion Heliade Radulescu la Eugen Simion

Academia Romana este un forum cultural fondat in Romania in anul 1866, sub numele de Societatea Literara Romana, care din 1/13 august 1867 s-a transformat in Societatea Academica Romana, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Romana. Primul presedinte al Societatii Academice Romane a fost Ion Heliade Radulescu, ales la 1/13 august 1867 (pana la 1 august 1870).
Academia Romana se ocupa de domeniile stiintifice, artistice si literare.
Prin Decretul nr. 76 din 9 iunie 1948, Academia Romana s-a transformat intr-o institutie de stat sub denumirea de Academia Republicii Populare Romane, iar in august 1965 devine Academia Republicii Socialiste Romania. Prin Decretul din 5 ianuarie 1990 privind organizarea Academiei Romane, institutia devine din nou autonoma si isi reia titulatura de cel mai inalt for stiintific al tarii. Din 1998 presedinte al Academiei Romane este Eugen Simion, filolog si profesor universitar.

Academia Romana, sub dominatia politica

Prin Decretul cu nr. 1455, din 12 august 1948, a fost stabilita componenta Prezidiului Academiei, din care faceau parte Traian Savulescu (presedinte), Gheorghe Nicolau (secretar general), iar membri erau Barbu Lazareanu (director general al Bibliotecii Academiei) si cei sase presedinti ai sectiunilor - Simion Stoilov, Eugen Macovschi, Nicolae Profiri, Stefan Nicolau, Petre Constantinescu Iasi si Mihail Sadoveanu.
Statutul noii academii preciza subordonarea directa a institutiei fata de Presedintia Consiliului de Ministri, careia trebuia sa-i prezinte periodice dari de seama privitoare la activitatea desfasurata. Alegerea membrilor titulari si a celor din conducerea Academiei trebuia sa fie confirmata de Presedintia Consiliului de Ministri.
In anul 1974, Elena Ceausescu devenea membru titular al Academiei Republicii Socialiste Romania. Era incununarea unui proces inceput cu cativa ani inainte, prin care Academia Romana, institutie cu o existenta de peste 100 ani in acel moment, era total subordonata partidului. In 1985, si sotul ei devenea membru titular si presedinte de onoare al Academiei.

Presedintii Academiei Romane in perioada regimului comunist

Traian Savulescu - 2 februarie 1889, 29 martie 1963,? botanist. A fost presedintele Academiei Romane intre anii 1948-1959.
Athanase Joja - 3 iunie 1904, 8 noiembrie 1972, filosof si logician. Presedintele Academiei Romane intre anii 1959-1963.
Ilie G. Murgulescu - 27 ianuarie 1902, 28 octombrie 1991,? chimist. A condus Academia Romana intre anii 1963-1966.
Miron Nicolescu - 14/27 august 1903-30 iunie 1975, matematician. A fost presedintele Academiei Romane intre anii 1966-1975
Serban TiTeica* - 14/27 martie 1908, 28 mai 1986, Bucuresti, fizician. Vicepresedintele Academiei Romane intre anii 1975-1976
Theodor Burghele - 12 februarie 1905, Iasi-3 iunie 1977, medic. Presedintele Academiei Romane intre anii 1976-1977.
Cristofor Simionescu* - n. 17 iulie 1920, inginer, chimist roman. A fost vicepresedintele Academiei Romane intre anii 1977-1980.
Gheorghe Mihoc - 1906-1981, matematician. A condus Academia Romana intre anii 1980-1981
Radu Voinea - n. 24 mai 1923, Craiova, inginer. A fost presedintele Academiei Romane intre anii 1984-1990.
Ioan Anton* - 18 iulie 1924, inginer. A fost vicepresedintele Academiei Romane intre anii 1981-1984
* Vicepresedinti? cu delegatie de presedinti ai Academiei Romane.

Tag-uri:


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

RTV

Realitatea

B1

Stiri pe surse

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.