Victimele violenței şi războiului, comemorate de Ambasadele Germaniei, Franței, Bulgariei la București

Victimele violenței şi războiului, comemorate de Ambasadele Germaniei, Franței, Bulgariei la București

Ambasadele Republicii Federale Germania, Franţei si Bulgariei vor organiza, şi în acest an, o ceremonie comună de comemorare a victimelor violenței şi războiului. În centrul comemorărilor se află victimele războiului, victimele violenței şi ale terorii – pe lângă soldaţi, şi bărbaţi, femei, copii, muncitori forţaţi, persoane persecutate şi strămutate forţat.

Ambasadorul Republicii Federale Germania, Werner Hans Lauk, ambasadorul Franţei, François Saint-Paul, și ambasadorul Bulgariei, Todor Churov, vor participa la ceremonia de comemorare vineri, la ora 10:00, la cimitirul soldaţilor germani Pro Patria (Şoseaua Olteniţei nr. 7) și va continua la ora 11:30 la Parcela Eroilor Francezi din Cimitirul Bellu Militar (Şoseaua Olteniţei nr. 1).

„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” a fost instituită de Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război, înfiinţată în 1919 în memoria morţilor de război din Primul Război Mondial. Prima ceremonie oficială a avut loc în anul 1922 la Berlin, în Reichstag-ul German.

În anul 1934, liderii nazişti instituie prin lege ziua comemorării victimelor războiului și violenței ca zi de sărbătoare naţională, sub denumirea „Ziua comemorării eroilor”. După înfiinţarea Republicii Federale Germania, Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război a reintrodus Ziua comemorării victimelor războiului și violenței, prima ceremonie având loc în anul 1950 în sala de plen a Bundestagului German.

Ne puteți urmări și pe Google News

În urma unei convenţii între Guvernul federal, landuri şi marile culte religioase, a fost stabilită data pentru penultima duminică din anul bisericesc (evanghelic), respectiv cea de-a 33-a duminică a anului liturgic (romano-catolic). Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război consideră această zi de comemorare o zi de doliu şi de tristeţe, chiar dacă de la război a trecut atâta vreme. Ziua comemorării victimelor războiului și violenței a devenit însă şi un apel la reconciliere, înţelegere şi pace. Nu tristeţea „forţată” a reprezentat esenţa Zilei comemorării victimelor războiului și violenței, ci s-a dorit marcarea în mod vizibil a solidarităţii între cei care nu au suferit pierderi şi familiile celor căzuţi.

În peste 1.000 de locuri din România sunt înmormântaţi peste 90.000 de soldaţi germani din cele două Războaie Mondiale (mausolee, cimitire militare şi gropi comune). Cele mai importante cimitire se află la Buzău (10.420 persoane înhumate), Iaşi (peste 5.000), Bucureşti (3.855), Brăila (3.278), Batineşti-Tifeşti (2.782), Târgu-Jiu (1.681), Bordeşti (999), Dragoslavele-Joseni (911), Râmnicu-Sărat (933), Piteşti (609), Galaţi (596) şi Soveja (529). În cimitirul soldaţilor germani Pro Patria din Bucureşti sunt înhumaţi 3855 germani (2292 din Primul Război Mondial şi 1563 din al Doilea Război Mondial), 300 austro-ungari, 165 bulgari, 18 ruşi, 8 unguri, 6 români, un italian, un sârb şi 38 soldaţi necunoscuţi.

 „Armistice”

Ziua de 11 noiembrie 1918, sfârşitul Primului Război Mondial, este sărbătorită în Franţa. Primul armistiţiu de la Compiègne (în franceză Armistice de Rethondes) a fost încheiat la 11 noiembrie 1918 între Imperiul German şi cele două puteri occidentale Franţa şi Marea Britanie, punând capăt luptelor din Primul Război Mondial. În prezent, armistiţiul este în continuare comemorat la 11 noiembrie – dată instituită zi de sărbătoare legală în anul 1922, accentul căzând însă pe menţinerea păcii şi prietenia între popoare.

433 de soldaţi francezi căzuţi în timpul Primului Război Mondial sunt înhumaţi în cimitire din Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Slobozia şi Timişoara. O parte dintre aceştia au făcut parte din unitatea care l-a însoţit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistenţă a armatei române (între 1916 şi 1917), însă majoritatea acestor soldaţi au murit în cadrul unor operaţiuni de recucerire, conduse de armata Dunării, pe ceea ce numim „frontul Orientului”.

 „Arhangelova zadushnica”

În Bulgaria, ziua comemorării se numeşte “arhangelova zadushnica”. Zadushnica este o zi din calendarul ortodox în care bulgarii comemorează sufletele celor decedaţi, de unde şi denumirea de „zadushnica”, însemnând „pentru suflet/de dragul sufletului”. În fiecare an, in noiembrie, se sărbătoreşte „arhangelova zadushnica”. Această zi este dedicată sufletelor soldaţilor decedaţi în diferitele războaie din trecutul nostru. De aceea, ziua mai este numită şi „mazhka zadushnica“ – ziua comemorării sufletelor bărbaţilor. În această zi au loc comemorări în cimitirele militare şi la alte memoriale pentru a se aduce un omagiu eroilor care şi-au pierdut viaţa în războaie şi lupte pentru libertatea Bulgariei.

163 de soldaţi bulgari decedaţi în timpul Primului Război Mondial, sunt înhumaţi în cimitire la Babadag, Cocoş, Pitulaţi, Batogu, Sarinasuf şi Celic Dere.