Pentru a putea avea o relaţie intimă şi după apariţia copilului, rezervă-ţi timp pe care să-l petreci împreună doar cu partenerul.
Bebeluşul cunoaşte un singur mod de comunicare: acela de a plânge. El „vorbeşte“ des şi cu volumul la maximum. În acest climat, proba de maturitate pe care părinţii trebuie să o dea este aceea de a rămâne calmi şi de a coopera unul cu celălalt. „Oricât ar fi de dificil, momentele petrecute în doi nu trebuie să dispară. Este important ca fiecare partener să contribuie în relaţie şi să ştie că, atunci când sunt neînţelegeri, amândoi au o implicare“, este de părere psihoterapeutul Anda Păcurar. O probă pentru cuplu. Venirea unui copil nu trebuie să fie un motiv sau o scuză pentru a înrăutăţi relaţia de cuplu. Este normal ca rutina să se schimbe. Apar noi provocări, stresul şi oboseala. Din momentul sosirii pe lume, copilul poate deveni un liant între tată şi mamă sau o sursă de stres şi de conflict permanent. „Schimbările sunt nenumărate, iar creşterea în număr a membrilor familiei este o mare probă de dezvoltare şi pentru cuplul în sine, care trebuie să dea dovadă de o deosebită capacitate de a se adapta zi de zi la aceste schimbări. Intimitatea nu se pierde, se adaptează cu inteligenţă“, afirmă psihoterapeutul Marinela Somazzi-Safta. Ce trebuie să faci. Atenţia acordată bebeluşului şi noul statut al mamei ar putea aduce probleme în cuplu. De exemplu, tatăl s-ar putea simţi dat deoparte. Psihoterapeutul Ramona Covrig vine în întâmpinarea acestei situaţii cu câteva sfaturi: > După o scurtă perioadă de acomodare cu bebeluşul, revino la bunele obiceiuri în legătură cu viaţa intimă. Nu amâna! Rolul de partener în cuplu ar trebui să meargă în paralel cu rolul de părinte. O relaţie de cuplu fericită poate oferi potenţialul unei familii fericite. > Dacă vrei să programezi o vacanţă, împarte timpul la doi: jumătate de concediu îl faci împreună cu partenerul şi copilul, iar cealaltă - doar voi doi, fără copil. Nu neglija nici una, nici alta! > Oricât de tentant ar fi pentru tine să dovedeşti că eşti o mamă bună, este indicat să implici soţul, cât mai devreme posibil, în creşterea şi educarea copilului. În felul acesta nu se va simţi neglijat. CAZ El a fost exilat în living
Psihoterapeutul Ramona Covrig descrie una dintre situaţiile pe care le-a întâlnit: „Am avut în cabinet un cuplu care a venit la mine din cauza lipsei relaţiilor sexuale de la naşterea copilului. Din ziua în care s-a născut fetiţa, toate regulile casei au fost schimbate. S-a pierdut orice intimitate a cuplului: dormitorul a fost invadat de obiectele fetiţei, iar patul a fost acaparat de micuţă“. El, soţul, a ajuns mai întâi pe canapeaua din living, ca la scurt timp să părăsească „scena“ pentru că se simţea ignorat total. Soţia părea că nu are nevoie de el. Era cu totul acaparată şi fascinată de micuţă. El îşi făcea în continuare datoria de a procura tot ce trebuie pentru casă, însă era profund descurajat şi dezamăgit că nu fusese invitat în relaţia mamă-fiică. Ramona Covrig îşi aminteşte relatările soţului: „Am încercat de câteva ori să mă bag, însă nici nu m-a auzit. Am simţit că soţia m-a deconectat de la ea aşa cum deconectezi de la priză un aparat de uscat părul. Şi aşa am rămas de atunci“, zicea soţul. După şedinţele de terapie, cei doi şi-au reluat vechile obiceiuri intime.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
