Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vernisează miercuri, 3 iunie 2015, la ora 14.00, expoziţia VIS. Obiectele expuse sunt broderii policrome pe pânză, cunoscute sub numele de păretare cusute sau carpete brodate, colecţionate timp de peste 20 de ani de doamna Alice Zaharia din Bucureşti.
Specifice caselor maghiare, germane, slovace, cehe şi sârbe aceste carpete din pânză brodate manual, cu funcţie de păretare, „reînvie atmosfera tipică sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului al XX-lea, când erau la modă atât în locuinţele micilor aristocraţi cât şi în cele ale clasei de mijloc. Confecţionate din lemn, piele sau materiale textile cu o valoare estetică şi materială mai mare sau mai mică, ele exprimau statutul social al proprietarului. De aici au coborât mai întâi în casele de la marginea aşezărilor urbane şi apoi în sate unde cei mai puţin avuţi s-au mulţumit cu o bucată de pânză pe care au brodat imagini şi cuvinte care să le aducă noroc, belşug şi să îi păzească de rele. Moda păretarelor brodate a fost relansată la începutul secolului al XX-lea şi s-a răspândit în decurs de doua decenii în aproape toată Europa, atingând apogeul la jumătatea secolului, graţie abundenţei modelelor apărute în revistele de lucru de mână”, informează muzeul.
Românii au preluat şi ei aceste păretare brodate, astfel că prin anii’50 ai celui de al XX-lea veac, erau în vogă atât la oraş cât şi la sat. „Realizate pe o bucată de pânză pe care s-au brodat, urmând un desen imprimat anterior, imagini şi cuvinte care să aducă noroc, belşug sau să apere casa şi familia de rele, unele reuşite ca tehnică, altele însă, lăsând loc de mai bine, aceste carpete afişează inscripţii şi imagini adaptate locului în care erau expuse: păretarele din bucătărie aveau cusute îndemnuri pentru gospodine de a păstra casele curate şi de a pregăti mâncăruri bune soţilor, elogiau înţelegerea şi dragostea dintre soţi sau transmiteau mesaje de urare pentru meseni, cele din dormitor aveau de regulă motive religioase, iar cele din salon, folosite şi pe post de tablouri, înfăţişau peisaje sau scene legate de viaţa religioasă ori de familie, reproduceau adeseori un fragment dintr-un poem sau o melodie la modă, o cugetare sau un îndemn religios”, ne mai informează cercetătorii.
Păretarele au fost incluse de unii critici de artă în rândul produselor kitsch. Unii artişti, datorită naivităţii pe care o exprimă aceste păretare le-au dat o viaţă nouă în lumea artei culte, prin includerea lor în instalaţii.
Ne puteți urmări și pe Google News
Prin expoziţia VIS Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi doreşte să prezinte publicului aceste „jurnale” brodate cu migală de gospodinele din satele României, ca pe o realitate ce face parte din istoria comunităţii. Colecţionara, doamna Alice Zaharia, a strâns cu tenacitate piese vechi sau modele din Transilvania, Banat, Bihor, Moldova sau Muntenia, pe care le-a conservat cât mai bine cu putinţă, realizând, acolo unde nu mai era posibilă expunerea originalului, copii. Tot acest efort, mărturiseşte colecţionara, pentru că „am vrut să ştie şi tineretul de azi cum era pe atunci”.
Puteţi admira cele peste 50 de piese, unele vechi de aproape opt decenii, altele recent realizate de doamna Alice Zaharia, expuse în „Sala de sticlă” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şoseaua Kiseleff nr. 30, în perioada 3-28 iunie, de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00.
Recomandările noastre
