PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Cultură

Zânele care au purtat ia românească

Autor: | | 0 Comentarii | 293 Vizualizari
Regina Maria a României, una dintre marile admiratoare ale costumului popular românesc
Regine, dive ale scenei, doamne de la Curtea Regală, femei-pio nier în diverse domenii, femeile simple, toate au purtat ia. Bluza tradițională românească. La 24 iunie, de câțiva ani, se sărbătorește Ziua Universală a Iei

În această epocă, ia a revenit în forță în costumația româncelor de pe tot globul. Cel puțin o dată pe an, din ce în ce mai multe doamne preferă să poarte această minune crescută direct din sufletul delicat al țărăncii românce. 24 iunie este Ziua Universală a Iei, dar frumusețea ei este lăudată în fiecare zi.

O mărturie emoționantă despre frumusețea cămășii românești a lăsat-o Elena Ghica, visătoarea Dora D’Istria, fiică a marelui ban Dimitrie Ghica. O femeie cum rar s-a văzut pe pământ, nu numai cel românesc: o prințesă scriitoare, traducătoare, alpinistă şi o mare feministă. În „Femeile în Oriinte” (1859) primul capitol se intitulează „Românele”. Scrie despre femeile întâlnite pe meleagurile româneşti. „De câte ori nu m-a cuprins mirarea de ardoarea neobosită a Românelor pre cari le vedeam semănând, torcând, țesând, brodând (n.a.: în provinciile române femeile țin loc de țesători, de croitori, de tapițeri. Este știut cu câtă artă ele împodobesc cămeșile lor cu cusături roșii, albastre și aurii) și încălecând cu sumeția unor adevărate amazoane! (...) Românele, ca toate femeile latine, au un simțământ înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă. În Transilvania, fetele își împletesc părul într-o coadă groasă care se termină cu o panglică sau cu o monedă. Își pun în păr flori, monede sau pene de păun, și către o dată pe frunte o diademă unde strălucesc mărgele și urmusuri. Marama cu care se îmbrobodesc femeile măritate e în formă de turban prin localităţile den miază zi ale provinciei, şi aiurea au forma unui văl. Nemic nu prinde aşa de bine ca cămeşile lor cusute şi ca catrinza, adornată cu vergi viu colorate. Românele din multe sate port opinci în loc de cibote roşii sau galbine.”


FOTO: Costumul popular muscelean, care a aparținut Smarandei Brăescu FOTO: MARIUS AMARIEI, MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI



Cămașa românească, regină

În altă epocă, ia a fost înnobilată de reginele României. „De la Belle Époque la interbelic moda românească feminină a evoluat sub influenţa modei europene, în special a celei de la Paris, însă tradițiile românești, acelea de a purta costumul popular în diverse ocazii s-au păstrat, ele fiind promovate chiar de cele doua regine: Elisabeta și Maria”, ne spune dr. Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni. În jurul anului 1870, principesa Elisabeta avea să introducă la curte portul popular românesc, după cum o dovedește portretul comandat în 1872 pictorului american George Peter Alexander Healy, în care ea apare în mărime naturală, purtând costum popular accesorizat cu paftale. „Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii și continuat și de regina Maria. Așadar, reginele și doamnele de la Curte se îmbrăcau la festivități în port popular, dar și zilnic la conace aristocratele purtau costume populare, încurajându-i astfel pe țărani să-și păstreze tradițiile”, adaugă istoricul.


Paftale

În ceea ce priveşte paftalele, care se purtau la costumele populare mai ales, „deşi acestea nu erau obişnuite în portul ţărănesc cotidian, demonstrează legătura cu moda secolului al XVIII-lea şi cea de la începutul secolului al XIX-lea. În secolul al XVIII-lea, paftalele au reprezentat un interes deosebit, fiind menționate în multe documente ale vremii, mai ales în foile de zestre ale fiicelor de boieri și dregători, tocmai datorită valorii lor, valoare dată de materialul din care erau confecționate - argint sau argint aurit -, de calitatea execuției și a decorației care le transforma în podoabe de preț,” completează dr. Ștefania Dinu, de la Muzeul Național Cotroceni.

Maria Tănase

O altă celebră și iubită purtătoare de ie a fost inegalabila Maria Tănase. Anul trecut, la Casa Băniei din Craiova, Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei a organizat o expoziție în care publicul a putut admira și costumul popular, din sudul Olteniei, pe care Maria Tănase l-a purtat în turneele sale, datat 1920. În minunatele sale costume populare, Maria Tănase a cântat și în timpul Expoziției Internaționale de la New York (1939). Atunci, Maria Tănase a fost aleasă să reprezinte cântecul românesc și a cântat în fața fostului președinte american Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brâncuși. Maria Tănase s-a născut la 26 septembrie 1913, la București, și a murit la 22 iunie 1963, la spitalul Fundeni.



FOTO: Costumul Mariei Tănase și alte obiecte afl ate în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova



Celebrare

Ziua Universală a IEI, un fenomen mondial declanșat în 2013 de comunitatea „La Blouse Roumaine”, este celebrată anul acesta în peste 100 de orașe ale lumii, între care Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano, principalele orașe ale României, în București, dar și în Basarabia, la Chișinău.

Pe 24 iunie 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută și de Primăria Washington DC, anul acesta primarul orașului reconfirmând recunoașterea printr-o proclamație oficială. Oriunde s-ar afla pe planetă, româncele, dar și prietenii lor din țările în care trăiesc acum, seduși de frumusețea iei, celebrează frumoasa cămașă tradițională românească.

Smaranda Brăescu, aviatoare

Un pionier al parașutismului românesc și al aviației internațioanle, Smaranda Brăescu purta cu mândrie cămașa românească. În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României există două costume populare ale Smarandei Brăescu. Acestea au fost expuse pentru prima dată în 2012. Atunci, la 19 mai, se împlineau 80 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut de parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la baza militară americană de la Sacramento (California, SUA). Anul acesta s-au împlinit 119 ani de la nașterea renumitei eroine a aerului.


FOTO: Smaranda Brăescu, un pionier al aviației internaționale, promova ia la ocazii importante FOTO: MNIR



Cele două costume realizate în primele decenii ale secolului XX, expresie a artei portului popular din zona Argeșului și Sucevei, au fost purtate la festivități și recepții de Smaranda Brăescu, cunoscută în epocă pentru dragostea față de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în țară cât și în străinătate.

Tezaur național

Pentru a marca Ziua Universală a Iei și dragostea femeilor românce pentru acest obiect vestimentar, cu putere de simbol național, Romfilatelia a dedicat acesteia cel mai nou proiect de timbre, intitulat sugestiv „Ia românească, tezaur național”

. Emisiunea de mărci poștale ilustrează, printr- o abordare grafică originală, cele patru personalități feminine românești pe care le-am amintit și noi în povestea noastră.


FOTO: Timbrul reprezentând-o pe regina Elisabeta a României



Regina Elisabeta a României poartă o ie specifică zonei Romanați, județul Olt, cu guleraș și altiță, alcătuită din galoane în care se repetă motivul de formă „S”. Elementele decorative sunt geometrice, florale, motive antropomorfe, iar în cromatică predomină ultramarinul, cu intercalații de fir metalic auriu.

Regina Maria a României poartă o ie din județul Dolj. Ia purtată de regină este caracterizată prin armonia cromatică, motivele geometrice și tonurile vii de albastru, roșu și alb. Ornamentarea este dispusă în special pe mânecă, pe altiță, încreț și râuri.

Smaranda Brăescu poartă o ie de Muscel, județul Argeș. Cămașa femeiască de Muscel este din borangic, încrețită la gât, cu șnur pe creți, iar materialul folosit la cusut este arniciul (fir de bumbac, răsucit și colorat, vopsit în culoare cărămizie, neagră, roșie, grena și mov, culori specifice zonei Muscel).

Maria Tănase, pasărea măiastră a cântecului românesc, poartă o ie din Pădureni, județul Hunedoara, într-o combinație de culori de alb, negru și roșu, cu tonuri discrete de mov, albastru deschis și verde. Ornamentarea iei se face în motive geometrice, care dau cusăturii un aspect bogat, reliefat.

Tag-uri: Curtea Regală, cultura, ziua universala, elena ghica, dora d'istria, dimitrie ghica, Belle Époque, Alexander Healy, Muzeul Național Cotroceni, Ștefania Dinu, Craiova, Washington DC, olt, Argeș
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Zânele care au purtat ia românească.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii