PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

70 DE ANI DE ISTORIE. Ziua Națională a României, 23 august 1989. A fost o sărbătorire atipică și destul de stranie | VIDEO

Autor: | | 92 Comentarii | 10286 Vizualizari
Cel puțin după cum își amintește cineastul Pantelie Tuțuleasa, fost operator de film al familiei Ceaușescu. Totul se întâmpla pe fondul unei situații nu tocmai relaxante în țară, deoarece Gorbaciov îl bătea la cap pe Ceaușescu cu Perestroika.

O paradă dezlânată, o festivitate obositoare, un dictator fără chef și toate semnele că sfârșitul era aproape. „În acea vară, programul lui Ceaușescu fusese foarte încărcat, era mult pe teren. Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat este că, pentru prima oară, parada comunistă de 23 August nu a mai avut loc în Piața Aviatorilor, ori pe Stadionul 23 August, ci pe Cheiul Dâmboviței, ca să zic așa! A fost improvizată o tribună la Casa Radio. Această clădire trebuia să găzduiască Muzeul Național de Istorie și era supranumită sora mai mică a Casei Poporului”, precizează Tuțuleasa.

În rol principal la final

Festivitatea s-a dovedit a fi vizibil obositoare pentru cuplul Ceaușescu „și mai scurtă decât altădată”, după cum s u b l iniază Tuțuleasa. „A fost un 23 August ciudat. Elena Ceaușes cu părea foarte obosită, el părea fără chef și nu a mai avut o cuvântare atât de lungă, parcă nici ovațiile nu au mai avut amploarea celor de altădată. Pot spune că, la acel 23 August din 89, el a avut pentru ultima oară rolul principal, la ultima paradă dedicată oamenilor muncii”. Ce se întâmplase cu Ceaușescu? El, căruia îi plăceau atât de mult manifestările de acest gen. „Era cu Gorbaciov în coastă. Gorbaciov îi luase cheful”, spune Tuțuleasa.


Telegrama de felicitare pe care o primise Ceaușescu din Rusia cu ocazia lui 23 August nici măcar nu era semnată de către liderul sovietic. „În iulie ‚89, Gorbaciov efectuase o vizită oficială în România și îl bătuse iar la cap pe Ceaușescu cu Perestroika. Lui Ceaușescu nu îi convenea deloc. Se pare că a fost o întrevedere furtunoasă, conform unor zvonuri venite dinspre serviciul de pază”, adaugă cineastul.

De teama lui Gorbaciov

Ceea ce spune Tuțuleasa este „completat” de însuși Mihail Gorbaciov, care declara într-un interviu pentru CNN: „Ceaușescu era un om complicat. Spunea că el are perestroika lui. Obișnuia să îmi dea sfaturi, o groază de sfaturi, aveam de-a face cu un oligarh care controla totul...”.

„De teama lui Gorbaciov, în acel an îmi aduc aminte că s-a mai renunțat oarecum la cultul personalității. Oamenii care răspundeau de propagandă primiseră ordine precise de la Ceaușescu să o lase mai ușor cu ce se știe! Să nu se mai vorbească atât despre meritele sale!”.


După ce s-a încheiat festivitatea din 23 August 1989, cuplul Ceaușescu s-a retras în liniște la Snagov. „S-a tot vorbit despre masa pantagruelică pe care a dat-o Ceaușescu la Snagov cu ocazia acelui ultim 23 August, despre cum s-a distrat lumea... de partid acolo... Nu era ceva neobișnuit, neobișnuit era că existau toate semnele unui sfârșit neașteptat pentru Ceaușescu”, încheie Tuțuleasa.

Destul de ciudat

La 18 august 1989, Ceaușescu acordase un interviu reporterului Pravda, Boris Avercenko. Interviul a fost publicat de către presa românească chiar în ziua de 23 august. „Bineînțeles că Avercenko i-a adresat lui Ceaușescu întrebări legate de Perestroika”, spune Tuțuleasa. „Ceea ce este de reținut e că Ceaușescu a insistat în interviu pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului independenței, suveranității și neamestecului în treburile interne. În plus, a fost foarte categoric și a declarat: «Nu admitem teza așa-zisei piețe libere, pentru că aceasta înseamnă libertate pentru speculă”. Ceaușescu se dezlănțuise, îl contra pe Gorbaciov în Pravda, vă dați seama! Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat...»”, își amintește Pantelie Tuțuleasa.

Adevărul despre balconul de unde au urmărit manifestarea Ceaușeștii

Geniul din Carpați voia să aducă unele... modificări Muzeului Național de Istorie (respectiv Casa Radio), clădirea de unde dictatorul a urmărit pentru ultima oară, în 1989, defilarea de 23 August.

La 42 de ani, cât avea atunci când s-a apucat de proiectarea Muzeului Național de Istorie (astăzi cunoscut sub denumirea de Casa Radio) la comanda lui Nicolae Ceaușescu, arhitectul Virgil Polizu credea că avea experiența necesară, vârsta optimă și curajul ca să lucreze la un proiect de asemenea anvergură. Lucru ce s-a dovedit a fi adevărat fiindcă, exceptând unele modificări la partea superioară a clădirii, și a prelungirii balconului principal, pentru a ajunge să încapă în el tot Comitetul Central, Ceaușescu a lăsat constructorii și arhitecții să-și vadă de treabă.

Deja modificate

„Avantajul nostru față de cei care lucrau în zona Unirii la Centrul Civic a fost acela că vizitele de lucru ale tovarășului erau mai rare”, spune Virgil Polizu. Printre multele idei geniale care se doreau a fi o inestimabilă contribuție la proiectarea clădirilor monumentale din București regăsim desenate chiar de Ceaușescu, pe planul Muzeului Național de Istorie, două elemente inspirate de copilăria petrecută în Scornicești și de casele pe care le-a văzut acolo. Este vorba despre executarea streașinei cu denticuli, (element decorativ în relief de forma unui dinte, n.r.) după modelul țărănesc și adăugarea unor streșini la ferestre, tot după modelul celor văzute în copilărie, în satul natal. Trebuie spus că ferestrele clădirilor din Centrul Civic fuseseră deja modificate atunci când, zărindu- le mici și împărțite în patru, Ceaușescu ar fi exclamat către suita de activiști care îl însoțea: „Uite, Pană, crucilii! (Gheorghe Pană, fost primar al Bucureștiului și membru al CPEX al PCR - nr.)”.

Câțiva activiști

Astfel că ferestrele Muzeului Național de Istorie au fost mărite în așa fel încât să nu semene cu nici un simbol bisericesc. Culmea este că, încurajați de talentul primului arhitect al țării, câțiva activiști din jurul său nu s-au sfiit să-și adauge și ei fanteziile arhitecturale mâzgălind planul construcției, în sensul că au desenat, aiurea, niște floricele stilizate pe capitelurile coloanelor grecești de la fațadă, fiindcă li s-au părut... cam goale! Din fericire, aceste năzdrăvănii arhitecturale nu au fost duse la îndeplinire, doar mărirea ferestrelor fiind realizată până la inaugurarea din august 1989. Adnotările de pe planul Muzeului Național de Istorie îi aparțin cu certitudine lui Ceaușescu, ele fiind făcute chiar în fața arhitectului acestei clădiri. „Noi le-am luat exact drept ceea ce erau, spune arhitectul Polizu, adică niște mâzgălituri făcute în grabă pe planuri și de aceea nu am dat curs niciodată acestor năstrușnicii ale secretarului general. Mai frică ne-a fost de contribuția activiștilor, dar și aceia au uitat de floricelele penibile desenate pe capitelurile coloanelor”, mai spune arhitectul Virgil Polizu.

 

Tag-uri: Muzeului Național, 23 august, Ceaușescu, Stadionul 23 August, casa poporului, Elena Ceaușes, Gorbaciov, Snagov
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 70 DE ANI DE ISTORIE. Ziua Națională a României, 23 august 1989. A fost o sărbătorire atipică și destul de stranie | VIDEO.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii