Zlatan Ibrahimovici și-a luat ADIO de la națională. Povestea unuia dintre cei mai SPECTACULOȘI fotbaliști din istorie. „Tata nu venea niciodată să mă vadă jucând”

Zlatan Ibrahimovici, unul dintre cei mai influenți fotbaliști din istorie, s-a retras din naționala Suediei, dezamăgit de evoluția avută de nordici la turneul final. Atacantul se află la finalul unei cariere care i-a salvat viața, după cum a declarat.

Suedia a ratat calificarea în „optimile” Campionatului European, dar nordicii trăiesc o deziluzie și mai mare. La 34 de ani, Zlatan Ibrahimovici, unul dintre cei mai spectaculoși atacanți din istorie, a decis că e timpul să renunțe la prima reprezentativă. Se va concentra doar pe cariera la noua echipă de club, probabil Manchester United. Mesajul de adio al lui „Ibra” a fost unul triumfalist, în stilul care l-a consacrat. „Am venit dintr-un loc numit "ghetoul Rosengard", am cucerit Suedia și am făcut-o țara mea. În felul meu. Eu sunt Suedia”, a spus Ibrahimovici.

116 meciuri a jucat fotbalistul pentru echipa națională, în intervalul 2001 - 2016, și a marcat 62 de goluri. Două dintre aceste reușite vor rămâne în legendele acestui sport. Cea din 2004, de la Campionatul European, din meciul cu Italia (scor 1-1), cea de-a doua, din confruntarea amicală cu Anglia, disputată în 2012 și câștigată de nordici cu 4-2.

Zlatan a plecat de jos, de foarte jos, așa cum și-a amintit mereu. Crescut într-un cartier mărginaș al orașului Malmo, suedezul cu origini boasnice (tatăl) și croate (mama) a început să joace fotbal la vârsta de 7 ani. La 14 ani dovedise că are talent cu mingea, dar a început să învețe și taekwondo. S-a aplecat și spre sporturile de contact, pentru a face față presiunii străzii, puștilor care îi mai administrau câte o bătaie din când în când. Noul sport i-a adus două mari benficii. L-a călit în luptele de stradă și l-au transformat într-un fotbalist care lovea mingea așa cum nimeni nu o mai făcuse până la el. „Cu taekwondo am devenit respectat. Mi-am câștigat respect. În plus, îmi plăceau și filmele cu Brucee Lee”, își amintea Ibrahimovici.

Filmul care rupe netul. Netflix dă lovitura cu un thriler profund

Vești proaste despre Florin Piersic. Ar putea rămâne fără picior - surse

Fotbalul și taekwondoul au fost refugiile suedezului. Sefik, tatăl lui Zlatan, era alcoolic și își câștiga existența ca zidar. Jurka, mama, făcuse pușcărie pentru furt calificat. Părinții s-au despărțit atunci când viitorul fotbalist avea doar doi ani, iar Zlatan a rămas în custodia mamei, alături de sora sa, Sanela, cea care a avut mari probleme din cauza consumului de droguri. Atunci când era junior, „Ibra” suferea, pentru că era singurul copil fără susținere din tribune. „Tata nu venea niciodată să mă vadă jucând. Abia când am ajuns la Malmö a apărut. Când l-am zărit pe margine, eram în stare să rup lumea în două.” La 17 ani, a abandonat studiile și s-a dedicate „Sportului Rege”. N-a greșit, iar în 2001, scouterii lui Ajax Amsterdam l-au ochit pe suedez și l-au transferat la gruparea „lăncierilor”. Zlatan n-a ratat șansa ivită și a început să muncească pentru a deveni fotbalistul care avea să uimească lumea. „Fără fotbal aș fi devenit un criminal, un nimeni”, avea să spună atacantul, vorbind despre momentul de cotitură al vieții sale.