Nicolae Timofti, în vârstă de 63 de ani, provine dintr-o familie de deportaţi în Siberia în timpul regimului sovietic. A deţinut mai multe funcţii în sistemul judiciar din Republica Moldova , inclusiv pe cea de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere. Timofti este căsătorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist.
Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948 în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti (nord-estul țării), în familia unor deportaţi în timpul regimului sovietic. În anul 1972 a absolvit facultatea de drept de la Universitatea de Stat din Moldova, după care a activat câţiva ani la Ministerul Justiţiei. Din martie 2011 este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Presa de la Chişinău a scris că numele său figurează şi în câteva procese pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Un pro-european convins Prima frază din discursul său rostit azi în Parlamentul Republicii Moldova a fost: „Nu mă pricep atât de bine la politică, n-am făcut niciodată politică și nici n-o să fac vreodată”, scrie Jurnal de Chișinău.
El a recunoscut că că cea mai mare provocare, în acest moment, este consolidarea societății, care este mult prea divizată pe criterii politice și etnice. „Cred că această idee trebuie să fie UE. Ca președinte, voi conlucra activ cu Guvernul și cu alte instituții ale statului pentru a duce la bun sfârșit acest obiectiv”, a declarat Timofti. El a subliniat că prima sa vizită externă în calitate de președinte al țării va fi la Bruxelles.
Referindu-se la Constituția Republicii Moldova, el a declarat că reforma din 2000 trebuie dusă la capăt. „Actuala Constituție a pus temelia societății și în baza ei RM s-a dezvoltat, dar reforma din 2000 așa și n-a fost dusă până la capăt, iar astăzi ne confruntăm cu grave probleme și contradicții în constituție. Aceste lacune trebuie eliminate”, a mai spus Timofti. Noul președinte a vorbit și despre regiunea transnistreană, care „a rămas ca o rană deschisă pe trupul Republicii Moldova”. „Republica Moldova rămâne un stat divizat teritorial, care nu-și poate gestiona teritoriul. Constat cu durere aceste lucruri. Problema transnistreană trebuie să fie soluționată exclusiv pe cale pașnică”, a adăugat noul șef al statului. Al patrulea președinte Timofti a mai declarat că este conștient că vine la cârma unei țări sărace și că acest aspect va fi un obiectiv primordial, potrivit Jurnal de Chișinău. Potrivit Agerpres, Republica Moldova a avut până acum trei preşedinţi: Mircea Snegur (1990-1996), Petru Lucinschi (1996-2001), Vladimir Voronin (două mandate 4 aprilie 2001-11 septembrie 2009) şi doi preşedinţi interimari - Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009-28 decembrie 2010) şi Marian Lupu (de la 30 decembrie 2010 până în prezent).
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
