Mihai Chițac, perceput ca un slujitor al Puterii | Serial EVZ - "Miniştrii de interne"

Mihai Chițac, perceput ca un slujitor al Puterii | Serial EVZ - "Miniştrii de interne"

Gratulat cu funcția de ministru al milițienilor, după ce reprimase manifestația de la Timișoara, n-a fost iubit de polițiști.

În data de 28 decembrie 1989, generalul-locotenent Mihai Chițac a fost numit în funcția de ministru de Interne în Guvernul Petre Roman (1), prin decretul preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), Ion Iliescu, şi a fost înaintat la gradul de generalcolonel (cu trei stele).

Deși a executat ordinele lui Ion Iliescu, a fost destituit pentru „măsurile deficitare”

Sub șase luni de zile a durat mandatul său la Interne, el fiind destituit din funcție în ziua de 14 iunie 1990, când în clădirea Guvernului, un trio politic format din Ion Iliescu - președintele de atunci al României, Petre Roman - primul-ministru, Doru Viorel Ursu, prin vocea secretarului general al Guvernului (care a citit decretul de eliberare din funcție), i-a adus la cunoștință că a fost pus pe liber, locul său fiind luat de Doru Viorel Ursu.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Amploarea pe care au luat-o violențele în ziua de 13 iunie 1990 a fost posibilă datorită slăbiciunii și chiar inacțiunii forțelor de poliție, dovedite de altfel și în ocazii anterioare în perioada guvernului provizoriu. (...) Măsurile luate de poliție, sub aspect organizatoric, au fost deficitare, ceea ce a condus la demiterea ministrului de Interne și a inspectorului șef al Poliției Capitalei”, se nota în documentul „Concluzii preliminare” emis de comisia parlamentară de anchetă privind evenimentele din timpul mineriadei 13-15 iunie 1990.

S-a răzbunat, cu întârziere, pe Ion Iliescu

Pentru ce s-a întâmplat atunci, dar mai ales pentru cazul Timișoara, Mihai Chițac s-a răzbunat pe Ion Iliescu, predând generalului de justiție Dan Voinea - cel care ancheta cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 - un document strict secret care proba că întreaga represiune armată a manifestanților a fost executată din ordinul verbal al președintelui de atunci al României, Ion Iliescu, care ordin a fost aprobat tot verbal și de premierul vremii, Petre Roman. Cel puțin așa reiese din declarația președintelui Asociației 21 Decembrie, Teodor Doru Mărieș, făcută în emisiunea „Lumini și umbre”, realizată de jurnalistul Dan Andronic, pentru postul B 1 TV. „Chițac l-a adus și l-a predat generalului Voinea după 16. El a venit cu originalul (…) Așa a considerat Mihai Chițac să se revanșeze probabil față de crimele de la Timișoara. Cel puțin. Pentru că el a fost condamnat în dosarul de la Timişoara alături de Stănculescu. Poate că s-a revanșat. Poate s-a răzbunat pentru că el a fost schimbat pe data de 14 din funcția de ministru de Interne și lumea nu prea știe”. Mărieș a lăsat de înțeles că Mihai Chițac nu ar fi executat chiar tot ce au vrut politicienii din iunie 1990 și că, de fapt, acesta ar fi fost motivul înlocuirii sale cu Doru Viorel Ursu.

În timpul mandatului său de ministru, în zona Ministerului de Interne au fost lansate, din elicopter, 2.200 de fiole lacrimogene, în seara de 13 iunie 1990. A doua zi, Chițac a fost înlocuit.

Conduita lui Chițac din timpul evenimentelor din decembrie 1989 și al mineriadei din 13-15 iunie 1990, precum şi apropierea lui faţă de Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale au fost ironizate de intelectualitatea românească, nemulţumită de victoria în alegerile din 20 mai 1990. Așa se face că timp de mai multe săptămâni, manifestanții din Piața Universității au cerut condamnarea lui și au scandat lozinci precum: „Chițac, Chițac, Să fie ras în cap, Să poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!(N..R. - simbolul FSN)”.

Părăsit de politicienii pe care i-a slujit

După o viață petrecută în armată, Chițac a murit soldat, după ce cu doi ani înainte fusese degradat de instanța supremă ca urmare a condamnării sale definitive la 15 ani de închisoare pentru faptele comise de el la Timişoara în 1989. În data de 1 noiembrie 2010, cu trei zile înainte de a împlini 82 de ani, generalul Mihai Chițac s-a stins din viață. La înmormântarea lui, așa după cum se poate observa și din imaginea de mai sus, au participat „iluștri necunoscuți”. Niciunul dintre cei pentru care a executat ordine ilegale împotriva românilor nu a fost prezent la funeralii.

Ce spun acum polițiștii despre Mihai Chițac

Președintele Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), Iulian Surugiu, deși rudă de gradul trei cu Mihai Chițac, are o părere deplorabilă despre acesta. Surugiu a dezvăluit pentru „Evenimentul zilei”: „Dumnezeu să-l ierte, că a murit! Dar cât a fost ministru de Interne a fost un bun slujbaș al Puterii de atunci! Mi-a fost rudă de gradul trei. Cât a fost ministru nu i-a păsat de polițiști. Iar înainte de 1989...era comunist!”

„Am dat foc autobuzelor”

Generalul Gheorghe Diamandescu, care era șeful IGP în perioada 13-15 iunie 1990, raporta ministrului de Interne Mihai Chițac „am dat foc autobuzelor, conform înțelegerii”. Fostul șef al IGP a recunoscut în fața judecătorilor instanței supreme, în anul 2001, că în data de 12 iunie 1990 a realizat un plan de degajare a Pieței Universității. El a mai afirmat atunci că, în momentul în care demonstrațiile au degenerat în acte de violență, l-a sunat pe ministrul Chițac, să-i raporteze situația. Acesta i-a cerut să revină cu un telefon, fiindcă urma să se sfătuiască cu președintele Ion Iliescu. Audiat de procurorii militari din Parchetul General, Diamandescu a declarat că intervențiile făcute în iunie 1990 în Piața Universității au avut loc la ordinul lui Chițac.

"Dumnezeu să-l ierte, că a murit! Dar cât a fost ministru de Interne a fost un bun slujbaș al Puterii de atunci!” IULIAN SURUGIU, liderul Sindicatului Național al Agenților de Poliție

I-a dat palpitații fostului președinte

Documentul strict secret pe care Mihai Chițac l-a predat în original procurorului militar Dan Voinea i-a creat palpitații lui Ion Iliescu, atunci când acesta - aflat în biroul anchetatorului - a aflat că există dovada implicării sale în represiunea armată împotriva manifestanților de la kilometrul zero al democrației. El nu mai avea multe de pierdut, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru reprimarea manifestanților de la Timișoara, din 16-17 decembrie 1989, unde a fost trimis de dictatorul Nicolae Ceaușescu, împreună cu mai mulți generali, printre care se afla și Victor Athanasie Stănculescu. Pe 16 septembrie 2010(cu două săptămâni înainte să moară) Chițac a fost eliberat, pe motive medicale, din Spitalul Penitenciar Jilava, unde își executa pedeapsa primită.

În 14 iunie 1990, Mihai Chițac a fost schimbat din funcția de ministru de Interne de un „trio politic” format din președintele de atunci al României, Ion Iliescu, Petre Roman și cel care avea să preia funcția lui Chițac, Doru Viorel Ursu. Decretul de eliberare din funcția de ministru a fost citit de secretarul general al Guvernului „dl Ionescu”.

Demis de un comando politic condus de Ion Iliescu