Intentia ministrului justitiei de a-l demite pe unul dintre sefii procurorilor anticoruptie s-a intors ca un bumerang impotriva liberalului.

Acesta este perceput drept un servitor obedient al unor grupuri de interese liberale, cu conexiuni si in alte partide.

Ministrul Chiuariu este sanctionat cu demisii, proteste si usi trantite in nas

Mai multe institutii care fac parte din sistemul judiciar au dat, ieri, semne clare de razvratire impotriva ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, si a intentiilor acestuia de a-l demite din functie pe Doru Tulus, unul dintre sefii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Razmerita i-a cuprins si pe angajatii Ministerului Justitiei. Secretarul de stat pe probleme de integrare si afaceri europene, Ion Codescu, directorul Directiei de relatii cu Ministerul Public, Laura Stefan, si unul dintre consilierii MJ, judecatorul Cristi Danilet, au demisionat in semn de protest fata de ceea ce ultimul dintre cei enumerati a numit, in termeni duri, „epurare politica in justitie”.

Pe de alta parte, din ce in ce mai multi procurori anticoruptie din toata tara se solidarizeaza cu Tulus si protesteaza fata de modul „total neprofesionist si nefondat” in care s-a cerut revocarea acestuia.

Cea mai dura palma pe obrazul lui Chiuariu insa a aplicat-o, simbolic, Institutul National al Magistraturii (INM), institutia unde studiaza tinerii care vor deveni viitorii magistrati din Romania. Ieri, ministrul ar fi trebuit sa tina un discurs in fata acestora.

Ca urmare a episodului „revocarea lui Tulus„, conducerea INM i-a transmis lui Chiuariu ca ar fi de preferat sa nu le mai vorbeasca studentilor, pentru ca mesajele pe care le transmite vin in contradictie cu valorile pe care le promoveaza Institutul.

Adjunctii aleg sa plece

Un secretar de stat, un director de directie si un consilier al ministrului justitiei au ales in ultimele ore sa-si prezinte demisiile in semn de protest. Secretarul de stat pe probleme de integrare si relatii europene, Ion Codescu, si-a inaintat demisia marti seara, sustinand ca nu poate fi solidar cu gestul ministrului de a propune schimbarea lui Tulus.

„Demisia mea este urmare a masurii luate de domnul ministru Chiuariu. Nu-mi pot asuma si nu pot sa fiu de acord cu o cerere de revocare a unui procuror-sef de sectie a DNA in lipsa unei justificari temeinice. In plus, rapoartele Comisiei Europene din 2005 si 2006, bazate pe misiuni de evaluare, sunt mai mult decat pozitive la adresa DNA caruia i se datoreaza, in mare masura, aderarea la 1 ianuarie 2007.

O astfel de masura, in opinia mea, da un puternic semnal negativ cu privire la lupta impotriva coruptiei”, sustine Ion Codescu. Codescu a fost promovat in functia de secretar de stat de Monica Macovei. Inainte a lucrat la Sectia de integrare a Ministerului Justitiei. A facut parte din echipa de negociere cu Comisia Europeana care a reusit sa obtina eliminarea steguletelor rosii din Capitolul justitie.

Danilet: nu vreau sa fiu asociat cu epurarea politica

Seful Directiei de relatii cu Ministerul Public, Laura Stefan, sustine ca decizia ministrului de a-l revoca pe procurorul Tulus a socat-o. „Mi-am prezentat demisia ca urmare a diferentelor evidente de opinie intre mine si ministrul justitei. Stilul de lucru cu care am fost eu obisnuita nu era acela in care aflam din presa de asemenea decizii”, a explicat Laura Stefan.

Aceasta a fost angajata in minister, dupa ce anterior lucrase la o firma din domeniul privat. A lucrat la Strategia Nationala Anticoruptie. La randul sau, consilierul  ministrului, Cristi Danilet, si-a prezentat demisia intrucat, sustine acesta, gestul lui Chiuariu incalca grav principiul independentei procurorilor.

„Nu vreau ca numele meu sa fie asociat cu epurarea politica din justitie, cu presiuni asupra acesteia, cu incalcarea grava a principiilor de independenta a magistratilor, cu instaurarea fricii printre acestia. Am decis sa ma reintorc la Tribunalul Cluj pentru a-mi continua activitatea ca judecator... independent”, a aratat Danilet.

Cristi Danilet - judecator la Tribunalul Cluj, delegat in cadrul Ministerului Justitiei pe functia de consilier al ministrului, a coordonat programul „Justitie pentru minori” fiind si responsabil pentru relatia cu Consiliul Superior al Magistraturii.

I-au trantit usa-n nas

Si membrii Institutului National al Magistraturii (INM) i-au intors spatele ministrului justitiei. Acestia i-au cerut ieri sa-si anuleze un discurs pe care acesta intentiona sa-l rosteasca in fata auditorilor de justitie care urmeaza cursurile acestei institutii de invatamant. Conducerea INM considera ca intentia lui Chiuariu de a-l revoca din functie pe Tulus nu corespunde valorilor pe care le promoveaza institutul.

Saptamana trecuta, ministrul justitiei a acceptat invitatia de a vorbi in fata cursantilor INM, viitori magistrati. Scandalul care a izbucnit marti la CSM i-a determinat pe cei de la INM sa se lipseasca de prezenta lui Chiuariu. Ei i-au transmis politicos ministrului ca ar fi mai indicat sa nu mai vina la concurs.

„Evenimentele din sedinta Sectiei de procurori a CSM, explicatiile domnului ministru la diverse posturi de televiziune ne-au determinat sa-i adresam rugamintea de a anula vizita”, au precizat ieri reprezentantii institutului. Ministrul Chiuariu a reactionat cateva ore mai tarziu si a sustinut ca oricum renuntase sa mai mearga la IMM. (Marius Iosef)

Revocare in 40 de randuri Demis pentru ce-au facut altii Cererea prin care ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a solicitat destituirea din functie a procurorului-sef Doru Tulus  este extrem de sumara, are doar 40 de randuri si cuprinde sapte motive de revocare, enuntate telegrafic. Este adresata „Domnului Nicolae Vacaroiu. Presedintele interimar al Romaniei”.

> Motivul 1. La Sectia a II-a din DNA existau, la sfarsitul anului 2006, 55 de dosare nesolutionate mai vechi de un an de la data sesizarii si 37 de dosare nesolutionate mai vechi de sase luni de la data inceperii urmaririi penale.

Aceste date, extrase dintr-un raport al Inspectiei Judiciare din cadrul CSM care arata situatia dosarelor vechi la toate Parchetele din tara, nu demonstreaza in mod obligatoriu lipsa eficientei, sustin specialistii. In majoritatea covarsitoare a dosarelor de care se ocupa procurorii sunt necesare expertize economico-financiare, care se intocmesc de obicei intr-un an.

> Motivul 2. Un inculpat a fost arestat de Sectia a II-a din DNA, dar in martie 2006 a fost scos de sub urmarire penala. Asa cum reiese din raportul DNA pe 2006, este vorba despre cazul fostului director al Bancii Transilvania, Iosif Pop, arestat preventiv acum cinci ani. De cazul Pop s-a ocupat procurorul Gheorghe Suhan, adjunctul fostului sef al DNA pana in toamna lui 2005, Ioan Amarie. Doru Tulus a venit la DNA in septembrie 2005.

> Motivul 3. Un dosar al Sectiei a II-a a fost restituit de instanta la DNA, pe motiv ca procurorul i-a cercetat pe inculpati pentru unele infractiuni si i-a trimis in judecata pentru altele. Inculpatii respectivi au fost trimisi in judecata de doua ori, in 2003 si, apoi, in 2004. Nici in acest caz Tulus nu lucra in cadrul Directiei.

> Motivele 4 si 5. In 2006, la Sectia condusa de Doru Tulus s-au solutionat „doar 99 de cauze din totalul de 428 (...), iar „din cele 99 de dosare solutionate, au existat 81 de solutii de NUP comparativ cu doar 18 rechizitorii intocmite”.

O analiza comparativa a rapoartelor DNA pe anii 2005 si 2006 arata ca cele 18 rechizitorii din 2006 sunt de doua ori mai multe decat in 2005, cand au existat doar noua. Si numarul inculpatilor trimisi in judecata s-a dublat in 2006 (84 de persoane) fata de 2005 (40 de persoane).

Prin urmare, din punct de vedere cantitativ, a existat o imbunatatire a activitatii procurorilor aflati in subordinea lui Tulus, dublata si de un salt calitativ, prin faptul ca in 2006 au fost inculpati mult mai multi inalti demnitari - un vicepremier, mai multi parlamentari, doi secretari de stat etc.

> Motivul 6. Lipsa unor aptitudini manageriale in ce priveste capacitatea organizatorica de previziune, strategie si planificare pentru realizarea obiectivelor - decurgand din indicatorii de ineficienta in exercitarea atributiilor manageriale.

> Motivul 7. Carente de comportament si comunicare in relatia cu ceilalti procurori si cu justitiabilii - avand un efect negativ asupra infaptuirii actului de justitie. Solidarizarea celor mai multi procurori din DNA cu Doru Tulus contrazice in mod flagrant alegatiile ministrului justitiei.

AMPLOARE

Protestul se extinde in tara Protestul procurorilor din DNA fata de tentativa de schimbare a procurorului-sef Doru Tulus ia amploare. Ieri, structurile teritoriale din Brasov, Bucuresti, Cluj, Craiova, Targu-Jiu, Oradea, Satu-Mare si Timisoara s-au alaturat colegilor din cadrul structurii centrale, sustinand ca cererea de revocare a colegului lor este un abuz. Pe langa procurori, protestele sunt semnate si de o parte a politistilor care lucreaza in aceste structuri.

Poate cel mai dur punct de vedere apartine anchetatorilor de la structura teritoriala Bucuresti care „isi exprima dezaprobarea fata de modul total neprofesionist si nefondat in care ministrul justitiei a solicitat CSM revocarea din functie a procurorului Doru Tulus, actiune prin care se aduce atingere atat bunei functionari a institutiei, cat si, in principal, luptei impotriva coruptiei”.

In plus, procurorii din tara isi exprima „dezaprobarea fata de maniera brutala si conjuncturala, netransparenta si nemotivata” prin care s-a incercat inlocuirea lui Tulus. De asemenea, magistratii isi exprima ingrijorarea cu privire la o „posibila imixtiune a politicului in activitatea procurorilor”. (Marius Iosef)

Macovei: „Porcariile nu se mai pot face asa usor”

 

EVZ: Ce credeti ca se urmareste prin revocarea procurorului Doru Tulus? Monica Macovei: Este foarte clar ca se urmareste oprirea anchetelor pe care sectia acestuia le are in lucru. Cred ca acesta a fost planul de la inceput. Aceasta cerere de revocare nu este decat o piesa din puzzle.

Protestul procurorilor poate fi interpretat ca un act de nesupunere sau de independenta?Este un act de demnitate profesionala. E foarte bine ca reactioneaza, sa vada clasa politica ca magistratii nu pot fi intimidati.

De ce a trecut domnul Chiuariu la astfel de schimbari la mai putin de o luna de la data numirii sale in functie?E o decizie politica care pleaca de la dosarele ce poate exista, de la faptul ca procurorii isi fac treaba si nu se uita la apartenenta politica a celor cercetati, dovada ca in dosarele care au fost facute publice se afla politicieni din tot spectrul politic.

Azi (ieri - n.r.) mai multi oficiali din cadrul Ministerului Justitiei si-au dat demisia. Cum comentati acest fapt? Este un act de demnitate. Sunt oameni care, atunci cand au vazut ca apar asemenea acte de imixtiune, au reactionat. Lucrurile nu mai merg, porcariile nu se mai pot face asa usor. Oamenii reactioneaza. (Marius Iosef)

CINE VA DA SENTINTA Trei zile de gandire pentru Vacaroiu

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmeaza sa avizeze - pozitiv sau negativ - cererea de revocare din functie a procurorului-sef Doru Tulus saptamana viitoare, pe 16 mai. Acest aviz al CSM este insa doar consultativ - poate fi luat sau nu in considerare de presedintele Romaniei, caruia ii apartine decizia finala.

Dupa scandalul pe care l-a provocat aceasta cerere a sa, Chiuariu a facut totusi un pas inapoi, cel putin la nivel declarativ, sugerand ca va renunta la intentiile sale daca CSM nu va aproba cererea. „Daca avizul CSM va fi negativ, eu nu mai insist cu aceasta cerere de revocare a lui Tulus„, a declarat el marti seara, la Realitatea TV.

Totusi, legea nu il obliga sa faca asta, astfel ca cererea de revocarea a lui Doru Tulus ar putea ajunge pe masa presedintelui interimar Nicolae Vacaroiu in trei luni sau in doua ore de la avizarea CSM. In aceasta ultima situatie, Vacaroiu va avea la dispozitie trei zile pentru a aproba sau a respinge cererea lui Chiuariu, pentru ca pe 19 mai va avea lor referendumul pentru demiterea presedintelui suspendat Traian Basescu.

REACTII

 

Comisia UE cere ca lupta anticoruptie sa nu fie obstructionata

Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru justitie, Franco Frattini, a evitat sa comenteze decizia ministrului roman al justitiei, dar a precizat ca este important ca lupta anticoruptie sa nu fie obstructionata. „Sa nu apara ingerinte prin schimbari, revocari sau numiri”, a declarat pentru BBC purtatorul de cuvant al comisarului, Friso Roscam Abbing.

Comentand rezultatele asteptate de Bruxelles, Abbing a adaugat ca nu se pune problema numarului de cazuri. „Ceea ce este important, ceea ce am vrea sa vedem, este ca sistemul juridic, ca atare, este un sistem potrivit pentru o societate democratica in care se respecta deplin statul de drept”, a mai sustinut acesta.

Ponta: argumentele lui Chiuariu sunt sterile

Cererea ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, de a-l revoca pe procurorul-sef Doru Tulus, nu este vazuta cu ochi buni nici de taberele politice autohtone. Vicepresedintele PSD, Victor Ponta, a spus ca gestul lui Chiuariu „e mai mult decat o prostie, e o mare greseala si un abuz. Vrea sa faca din procurorii doamnei Macovei, procurorii lui. Nu trebuia sa faca asta, trebuia sa sesizeze CSM-ul in legatura cu activitatea procurorului Doru Tulus, daca nu-i convenea. Argumentele lui sunt sterile pentru ca a spus ca a cerut revocarea lui pe management defectuos si apoi a zis ca, de fapt, nu stie ce face Tulus acolo. Este o miscare proasta a lui Chiuariu, care vine in intampinarea afirmatiilor lui Basescu si Macovei despre coruptie si justitie”.

Kovacs: procurorilor le este frica Din partea UDMR, Eckstein Kovacs a declarat: „Schimbarile in astfel de institutii deosebit de delicate trebuie motivate foarte bine, ori in cazul domnului Chiuariu nu a fost cazul. Aceasta situatie poate da curs diferitelor interpretari, dar in opinia mea este foarte importanta solidaritatea de care au dat dovada colegii procurorului Tulus. Este un corp de procurori care au avut independenta si libertatea sa cerceteze diverse personaje, ori acum le este teama ca le-ar putea pierde”. (Andi Manciu)

ULTIMELE DOSARE TULUS Seism in administratia satmareana

 

Presedintele Consiliului Judetean Satu-Mare, Stefan Szabo, si subprefectul judetului, Rudolf Riedl, membri UDMR, au fost informati de Departamentul National Anticoruptie (DNA), la inceputul acestei saptamani, ca impotriva lor s-a inceput urmarirea penala pentru abuz in serviciu.

Potrivit purtatorului de cuvant al DNA, Livia Saplacan, cei doi sunt acuzati ca au favorizat firme si primari din judet pe criterii etnice si politice, pentru obtinerea unor fonduri. Concret, lui Stefan Szabo si Rudolf Riedl li se imputa ca au sustinut repartizarea catre comune satmarene ale caror primari fac parte din UDMR a unor sume de la rectificarea de buget sau prin hotarare de guvern.

Livia Saplacan a evitat sa dea alte detalii referitor la dosar, dar a mentionat ca in acesta figureaza mai multe persoane importante, asupra carora exista suspiciuni ca ar fi savarsit fapte de coruptie sau conexe coruptiei.

Szabo: „Nu ma consider corupt”

Stefan Szabo ne-a declarat ieri ca e nevinovat: „Nu ma consider corupt, nu sunt si nu voi fi. Rolul meu ca presedinte este de a gospodari judetul, iar al DNA este de a verifica demnitarii. Pana acum, am fost cercetat de DNA in alte doua dosare si s-a dispus neinceperea urmaririi penale”, a afirmat Szabo. Oficialul satmarean a refuzat sa faca precizari suplimentare in legatura cu acest caz.

Subprefectul Rudolf Riedl a declarat, la randul sau, ca este nevinovat. „In dosar exista ceva concertat si trebuie sa apara nume sonore”, apreciaza el. „Am inteles acuzatiile care mi se aduc. Consider ca nu am facut fapte care sa faca obiectul acestor cercetari. Am fost audiat si mi-am spus parerea”, a mai declarat Riedl.

Subprefectul sustine ca, oricum, din pozitia pe care o are, el nu putea interveni pentru repartizarea fondurilor. Referitor la fondurile obtinute prin hotarare de guvern, subprefectul a precizat ca proiectele s-au intocmit de prefectura si consiliul judetean pe baza solicitarilor din judet. Riedl a recunoscut un singur lucru: ca, dupa ce au fost depuse hotararile de guvern, s-a interesat de „soarta acestora”.

Luni, procurorul-sef Doru Tulus a inceput urmarirea penala impotriva deputatului UDMR Erdei Doloczki Istvan si a secretarului de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Cseke Attila-Zoltan. Ei sunt acuzati ca ar fi „impartit drepturi banesti pe criterii politice si etnice favorizand firme sau primari ai UDMR”.(Puiu Volosciuc)

Cititi si Chiuariu ar fi oprit dosarele DNA din cauza lui Basescu

              Chiuariu continua demiterile