Bolnavii în stare gravă sunt plimbaţi de la un spital la altul, trataţi de asistenţi sau trimişi acasă cu o reţetă. Pedepsele sunt prea blânde.

Cazurile în care românii mor cu zile în spitale din cauza neglijenţei medicilor sau a lipsurilor din sistemul sanitar pare să nu i-a sfârşit. Un bărbat de 82 de ani din Vaslui a murit vineri în faţa cabinetului particular al doctorului său de familie, după ce a aşteptat mai mult de două ore să fie consultat. Omul avea probleme cardiace cronice şi, cel mai probabil, a suferit un stop cardio-respirator.

În aceeaşi zi, o gravidă şi fătul său nenăscut au decedat la Spitalul din Comăneşti, după ce asistentele i-au administrat femeii o pastilă pentru dilatare. În unitatea medicală există un singur medic ginecolog, care plecase din spital, după 36 de ore de gardă. Cele două cazuri vin după ce marţi, o femeie de 71 de ani, din Tătăreşti, judeţul Satu Mare, a fost plimbată două zile între secţiile Spitalului de Urgenţă Satu Mare şi trimisă acasă doar cu o reţetă. Ea s-a stins din viaţă câteva ore mai târziu. Aceste cazuri s-au întâmplat doar în patru zile, însă de la începutul anului şi până acum alţi români au murit datorită ignoranţei medicilor.

Problema: mentalitatea

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, spune că erorile apar şi din cauza "oboselii acumulate la un sistem de sănătate cu medici insuficienţi". El crede că medicii români aleg să lucreze în Occident, iar cei care rămân în ţară muncesc mai mult decât prevede norma europeană. Un alt motiv invocat de preşedintele CMR este lipsa dotărilor din spitale. În plus, Astărăstoae susţine şi că instituţia pe care o conduce analizează cazurile de abatere disciplinară.

Aurel Nichita, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: „Este fals să spunem ne apărăm colegii”

EVZ: În ultima perioadă, au apărut tot mai multe cazuri de malpraxis şi tot mai multe persoane au semnalat probleme ale sistemului sanitar. Cum pot fi remediate aceste probleme? Aurel Nichita: Sunt două elemente. În primul rând este vorba de un aspect care ţine de finanţarea sistemului sanitar. La fiecare incident care a apărut, s-a semnalat ori o lipsă a liniilor de gardă, ori lipsa unor medicamente. Din punctul de vedere al personalului medico-sanitar, este o problemă deosebită pe care ministerul încearcă să o rezolve, deşi, nu se poate imediat, ci în timp. Este vorba despre mentalitatea personalului medico-sanitar. În momentul în care mentalitatea se va schimba, asta însemnând inclusiv salarizare corespunzătoare, se vor pune altfel problemele. Un sistem ca al nostru nu poate trăi decât din satisfacţia pe care o are populaţia faţă de serviciile pe care noi le oferim.

Care este răspunderea medicului într-un caz de malpraxis? Ministerul Sănătăţii nu poate să ia o măsură împotriva unui medic acuzat de malpraxis. Acesta este un atribut exclusiv al Colegiului Medicilor. Numai ei pot stabili dacă a fost vorba de malpraxis sau nu. Ministerul Sănătăţii, prin Direcţiile de Sănătate Publică şi prin managerii de spital, poate lua doar măsuri administrative.

Credeţi că sancţunile sunt prea blânde? Sancţiunile noastre sunt administrative. Ele nu sancţionează ca atare malpraxisul. Dosarele pe care le-am făcut – analize, anchete- le-am predat Colegiului Medicilor, pentru a continua ancheta. În cazul în care cel care răspundea avea o funcţie de conducere, Ministerul a luat măsuri administrative, mergând până la excluderea lor din funcţie respectivă. Îmi pare, însă, rău că acţiunea Ministerului nu este pe deplin înţeleasă de Colegiul Medicilor. Este fals să spunem „ne apărăm colegii”. Aici trebuie să modificăm mentalitatea.

Ce modificări ar trebui să se facă în sistem? Cred că noul Guvern ar trebui să facă, în primul rând, o modificare de strategie. De fiecare dată când vine un nou Guvern, se face o reformă în Sănătate. Trebuie să avem o Sănătate restructurată şi nu reformată. Trebuie să avem mai mulţi bani, pentru că în momentul în care avem pentru un pacient 300 de euro, în timp ce Ungaria are 600 de euro pe cap de locuitor, indiferent că este sănătos sau bolnav, nu ne putem descurca foarte bine. Bolile sunt aceleaşi pentru toţi.

Cu toate acestea, în ultimul timp au fost semnalate mai multe cazuri de neglijenţă din partea medicilor.

LEAPŞA

Plimbare de la un spital la altul

Pe 22 ianuarie, un bărbat în vârstă de 63 de ani, a murit la Spitalul Judeţean din Slatina, după ce a fost plimbat timp de patru ore de la o secţie la alta a spitalului. Bătrânului nu i s-a acordat primul ajutor pe motiv că nu ar avea asigurare medicală, deşi asistenta de pe ambulanţă a arătat că bătrânul avea. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut, bărbatul avea şanse să fie astăzi în viaţă.

Doctori fără contract de muncă

O comisie condusă de ministrul Sănătăţii a decis, la două zile după moartea bărbatului, eliberarea din funcţie a directorului executiv al Autorităţii de Sănătăţii Publice (ASP) Olt şi a managerului Spitalului Judeţean de Urgenţă Olt. Directorul spitalului, medicii de gardă şi asistenta şefă de tură care au examinat pacientul au rămas fără contracte de muncă.

Astfel, au fost schimbaţi din funcţie managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina, Florian Dumitrescu, şi directorul interimar al ASP Olt, Marilena Madan. S-a decis desfacerea contractului de muncă pentru medicul Cornel Fulga, medicul Doru Pârvu, asistenta-şefă de la UPU, Anişoara Păun, directorul medical al spitalului, Ion Brătoi, şeful UPU, Ecaterina Buzău, iar medicul Ana Corboş şi toate asistentele care lucrau în tura în care a avut loc incidentul au fost sancţionate cu avertisment scris.

TRATAMENT

Fractură tratată ca reacţie adversă la o injecţie

Tatăl unui bebeluş născut la începutul lunii ianuarie la Maternitatea “Sfântul Apostol Andrei”, din GalaţI este nemulţumit de rezultatul preliminar al anchetei ministeriale, după ce copilul său a fost diagnostificat greşit. Medicii au susţinut că este vorba de o reacţie adversă la o injecţie făcută imediat după naştere şI l-au tratat pe micuţ cu comprese reci, deşI avea fractură de femur.

Suspendări temporare Rezultatul preliminar al anchetei făcute de Consiliul Etic al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi şi de Comisia de Control a ministrului Sănătăţii prevede suspendarea medicului neonatolog şi a ginecologului pe perioada cercetării disciplinare.

"Asta nu înseamnă că suportă vreo consecinţă, că nu mai sunt lăsaţi să profeseze. Asta înseamnă că îşi vor vedea de treburile lor în continuare", a declarat, joi, Robert Dragomir.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, procedura de cercetare disciplinară continuă, iar rezultatele finale ale cercetărilor vor fi comunicate la începutul săptămânii viitoare.

ONG pentru modificarea legii

Tatăl bebeluşului a depus două plângeri la autorităţile medicale din Galaţi şi va face şi o plângere penală împotriva unor doctori consideraţi vinovaţi în acest caz. Acesta intenţionează să înfiinţeze o organizaţie nonguvernamentală a celor care au suferit de pe urma neatenţiei medicilor şi care să lupte pentru modificarea legii malpraxisului.

Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor Galaţi, medicul Dumitru Cristea, în plângerile depuse de către tatăl copilului sunt reclamate atât o eroare de diagnostic şi conduită terapeutică în tratarea copilului, cât şi comportamentul medicilor faţă de pacient.

RISCANT

Cu sângele în eprubetă prin Oraş

La sfârşitul lunii trecute, la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, un bolnav seropozitiv a plecat din spital cu sângele recoltat în eprubete, pentru a face analize la o unitate particulară. Conducerea unităţii spune că un medic i-ar fi recomandat pacientului să meargă la un cabinet particular cu sângele infectat, deşi spitalul plăteşte servicii de acest tip la un alt laborator.

PROBLEME

Sarcină normală, bebeluşul moare

O familie din Dâmboviţa acuză un medic ginecolog de la Spitalul din Sinaia de malpraxis după ce bebeluşul a murit la câteva ore de la naştere, iar mama a ajuns în stare gravă la spital. Femeia, în vârstă de 28 de ani, a avut o sarcină normală. Ancheta este în desfăşurare.

MUTILAT

Nou-născut  rănit cu forcepsul

Părinţii unui bebeluş născut pe 18 ianuarie, la Constanţa, îl acuză pe  medicul care a asistat la naştere că l-ar fi rănit în zona craniului, cu forcepsul. O altă acuzaţie care i se aduce cadrului medical este aceea că se afla în stare de ebrietate şi ar fi fumat în timpul intervenţiei. Micuţul este ţinut în viaţă de aparate. Potrivit specialiştilor, forcepsul se foloseşte numai în cazurile în care apar complicaţii

Conducerea Spitalului Judeţean Constanţa l-a suspendat pe ginecologul Albotă Popescu până la finalizarea anchetei. Decizia se va lua însă la finalul lunii. Comisia care îl cercetează aşteaptă ca acesta să se întoarcă din concediu medical, iar doctorul trebuie să răspundă şi pentru acuzaţia că a lovit mai multe maşini în curtea spitalului.

FĂRĂ ACORD

Operaţie de polipi mortală

O fetiţă de patru ani din Cluj-Napoca a murit în urma unei operaţii de polipi. Motivul: în timpul operaţiei, Alexandra Oancea a fost supus unei intervenţii chirurgicale stomatologice, realizată însă fără acordul familiei. Pentru că în sala de operaţie nu exista freză, s-a folosit o chiuretă.

La patru luni de la decesul fetei, anchetele derulate de Colegiul Medicilor şi de Poliţia Cluj-Napoca nu s-au finalizat. Un alt copil de trei ani, din Târgu Mureş, a murit în decembrie după o operaţie de extragere a polipilor şi amidgdalelor. După operaţie copilul s-a simţit rău, iar părinţii au revenit cu el la spital. După o săptămâmă, el a fost externat, dar a murit la scurt timp. Familia micuţului a depus o plângere la Colegiul Medicilor, acuzându-l pe medicul care a efectuat intervenţia, de malpraxis. Potrivit CMR, ancheta va fi finalizată în câteva săptămâni.

MUTILARE

Despăgubire record

Cazul doctorului Naum Ciomu, care în urmă cu aproape cinci ani a secţionat penisul unui pacient, în urma unei operaţii de rutină, este celebru. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis anul trecut că doctorul şi Spitalul Panduri trebuie să-i plătească victimei, Ion Jiga, 500.000 de euro. Potrivit acestora, organul pacientului ar fi putut fi refăcut dacă echipa doctorului Ciomu ar fi conservat bucăţile de penis în mod corespunzător. Medicul a rămas fără dreptul de a practica medicina.

INUMAN

Salvarea l-a lăsat să moară în stradă

În 1997, Constantin Nica, un bolnav de 52 de ani, a fost abandonat în stradă de o asistentă medicală, după ce fusese plimbat la patru spitale, pentru a i se acorda îngrijiri medicale. A doua zi, el a fost găsit mort pe o strada Eliade Rădulescu, îmbrăcat doar cu pantaloni de pijama şi cu o perfuzie în mână. Cinci ani mai târziu, Mariana Zuica, asistenta medicală care l-a abandonat pe bărbat a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru omor, iar timp de doi ani i-a fost interzis să profeseze. Instanţa însă i-a acordat circumstanţe atenuante şi i-a redus pedeapsa la minimum. Vinovat a fost găsit şi şoferul de pe Ambulanţă, Marian Niţă, care a primit doi ani de închisoare.

CONFUZIE

Tratament pentru răceală în loc de meningită

În septembrie anul trecut, un băieţel de 10 luni din Prahova a murit din cauza unui diagnostic pus greşit. Copilul care suferea de o formă gravă de meningită a fost tratat pentru o simplă răceală şi, potrivit specialiştilor, micuţul ar fi supravieţuit dacă ar fi beneficiat de tratament corespunzător. Bebeluşul s-a stins în 16 ore.

LEGISLAŢIE

Cum se reclamă un caz de malpraxis

• Orice pacient nemulţumit de serviciul medical primit are dreptul legal de a reclama modul în care a fost tratat de medic.
• Sesizarea împotriva medicului se depune la colegiul pe raza căruia se află unitatea medicală.
• Plângerea se face numai în scris şi trebuie să conţină datele de identificare ale reclamantului, unitatea medicală unde a fost îngrijit acesta, precum şi prejudiciul care i-a fost creat.
• Potrivit art. 449 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, „Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult şase luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile”.
• După ce este analizată sesizarea, comisia de disciplină decide dacă medicul este vinovat sau nu.
• Atât pacinetul cât şi medicul pot contesta decizia, în maxim 15 zile.
• Contestaţia va fi soluţionată de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.

 

CITIŢI ŞI:

Încă un om a murit din neglijenţa medicilor

DEZBATERILE EVZ: Cât de bolnavă e sănătatea românească?

România, internată în stare gravă?

CAMPANIILE EVZ:

Spitalul dăunează grav sănătăţii

Şpaga din spitale